1956 Buletinul - Ştiinţe sociale

,.Prin dezvoltarea deosebită a culturii socialiste şi prin consolidarea regulilor
de convieţuire socialistă — accentuiază prof. A. A. Gherţenson —
orice acţiune huliganică ia devenit trejptat periculoasă pentru societate, astfel
incit în sensul legii create In 1940, orice iormă a huliganismului a devenit
infracţiune. In felul acesta creşterea periculozităţii sociale a atitudinii
huliganice a făcut ca huliganismul dintr-o abatere sancţionată pe
cale administrativă, să devină o infracţiune sancţionată de lege" 3 .
In dreptul penal din ţaira noastră, pină in 25 februarie 1955, actele
huliganice nu constituiau infracţiuni, periculozitatea lor socială fiind redusă
faţă de problemele vitale ale construcţiei socialiste.
După ce s-a format şi s-a consolidat unitatea politico-morală a poporului
muncitor — şi drept urmare s-a întărit legalitatea populară —
s-a pus un accent deosebit pe consolidarea iregulilor de convieţuire socialistă.
Apărarea ordinei obşteşti a necesitat o apărare mai accentuată —
penală. Datorită acestor condiţiuni a apărut decretul nr. 33/1955 care,
completînd codul nostru penal, sub titlul „Infracţiuni contria ordinei
obşteşti" a introdus sancţionarea actelor „huliganice" 4 .
In condiţiile regimului nostru democratic popular, actele huliganice
reprezintă un atentat (atac) deschis împotriva regulilor de convieţuire socială.
Această definiţie generală a huliganismului nu este insă îndestulătoare,
deoarece orice infracţiune constituie o atingere a vreunei reguli de
convieţuire. Pentru existenţa infracţiunii de huliganism este nevoie ca
fapta săvîrşită:
a) prin caracterul său să pericliteze ordinea obştească;
b) să exprime lipsa de respect a făptuitorului faţă de societate.
La stabilirea infracţiunii de huliganism trebuie să fim foarte prudenţi
in privinţa aprecierii regulii de convieţuire încălcate. In. cazul unei simple
abateri neînsemnate de natură morală, nu se poate stabili infracţiunea
huliganismului. Atitudinea lipsită de respect faţă de societate se exprimă
din partea făptuitorului prin încălcarea unei însemnate reguli de convieţuire
socială. Aceasta ne arată şi decizia de îndrumare din 29 aprilie 1939
a Plenului Tribunalului Suprem al U.R.S.S., care accentuează că „nu oricare
încălcare a ordinei publice trebuie să atragă după sine răspundere
penală" 5 .
Sînt unele fapte care la prima privire conţin elementele conţinutului
infracţiunii de huliganism, adică sînt formate din acţiuni săvîrşite în scopul
exprimării lipsei de respect faţă de societate şi care încalcă regulile de
convieţuire socialistă, dar care sint atît de neînsemnate, avînd periculozi-
3
Dreptul penal sovietic, Partea generală, Manual pt. universităţi, Ediţia a 4-a,
Budapesta, 1951, p. 8 (în limba maghiară).
* Titlul XVII despre „Infracţiuni contra ordinii obşteşti" sub care figurează art.
578 4
şi 578 5
, a fost introdus în codul penal prin decretul nr. 33 publicat în B. Of. nr. 4
clin 25 febr. 1955. Textul art. 578 4
din C. pan. este următorul: „Săvîrşirea în scopul
manifestării lipsei de respect iată de societate, de acte sau gesturi, ori profesarea de
expresii lipsite de cuviinţă şi prin care se încalcă regulile de convieţuire socialistă,
constituie infracţiunea de huliganism şi se pedepseşte cu închisoare corecţională de la
3 luni la 2 ani".
5
Drept penal sovietic. Partea specială. Editura de Stat pentru Literatură ştiinţifică.
Bucureşti, 1953, p. 448.