1956 Buletinul - Ştiinţe sociale

poziţia lor geografică însă, ei reprezintă ramura cea mai dinspre NE a
traco-dacilor şi sînt primii care au intrat în contact cu triburile slave răsăritene,
împinse şi ele înspre SV de alte populaţii mai puternice.
Data anului 170 e. n., ca an al pătrunderii costobocilor în imperiul
roman, afacînd şi jefuind provincia Moesia Inferior, a fost stabilită în mod
cert, în. urma analizei izvoarelor literare şi epigrafice, din partea învăţaţilor
A. Premerstein 57 . A. Plassart 58 , Radu Vulpe 59 şi istoricul sovietic O. V.
Cudriavţev 60 . Ei sînt aceia care in această vreme aprind furtuna în provinciile
est balcanice, în iureşul lor prădînd templele şi oraşele clasicei Hellade.
In această incursiune — care a rămas de neuitat ca şi veacul lui
Brennus şi a cetelor sale — auxiliarii costobocilor au fost neamurile prădalnice
de la Dunărea de jos printre care Historia Augusta aminteşte pe
roxolani, bastarni, peucini şi alani. In felul acesta putem explica termenul
de sarmaţi, atribuit de unele izvoare contemporane, acestor cete, ce jefuiră
Grecia în anul 170. Conducătorii acestei expediţii au fost însă „regişorii"
costoboci, căci aşa ne explicăm frecvenţa acestui etnic în izvoarele literare
şi epigrafice, care amintesc de incursiunea sau de acţiunile represive
pornite din partea romaniilor împotriva acestei mişcări de la Dunărea
de jos.
Dar după acest eveniment din anul 170, numele lor nu mai este
amintit de vechile izvoare. O parte pieriră prin Grecia şi Macedonia, mulţi
au fost luaţi prizonieri, printre care şi familia regelui Pleporus, a cărui
soţie se stinge în captivitate la Roma. Ţara lor din N Daciei, la îndemnul
lui Corn. Clemens, cade în prada neamurilor germanice şi e ocupată de
vandalii hasdingi şi lacringi. Dio Cassius (LXXI, 11) în cursul expunerii
acestor evenimente arată, că unii „barbari", ce purtară război cu romanii,
au fost aşezaţi prin provinciile Dacia, Pannonia, Moesia, Germania şi
chiar Italia. Printre aceşti „barbari", colonizaţi în imperiu în calitate de
„dediticii", mulţi vor fi fost şi daci de dincolo de frontierele provinciei 61 .
Barbarii care sînt aşezaţi pe teritoriul oraşului Ravenna,-continuă Dio
Cassius, se vor răscula încercînd să ocupe cu forţa oraşul. în lumina unor
astfel de informaţii trebuie elucidată şi enclava grupului de daci din Moesia
Inferior, care încalcă acel territorium cioitatis Ausdec(ensis), de lîngă
Tropaeutn Trataţii (CIL III 14437 2 ), prin anii 177—179. Ei sînt daci din
afara provinciei, printre ei, probabil şi costoboci, deportaţi în urma acestor
evenimente şi nu autohtoni întîrziaţi aici, aşa cum de obicei se afirmă în
istoriografia noastră.
S-ar putea însă ,ca o mică parte din costobocii transmontani cu locuinţele
în regiunea muntoasă din jumătatea de N a Moldovei, mai puţin
în atingere cu graniţa provinciei Dacia şi totodată mai feriţi de căile de
pătrundere spre S ale vandalilor, să-şi fi menţinut independenţa un timp
oarecare, pînă pe timpul împăratului Commodus (180—192), cînd popu-
O. c, col. 1606—7.
57
O. c, p. 60 şi urm.
58
O. c, Histoire ancienne de la Dobroudja, Bucureşti 1938, p. 247,
59
O. c., p. 56 şi urm.
60
G. Gavet şi G. Humbert, art. Dediticii, în Dictionnaire des antiquités grecques
6 1
et romaines, Daremberg—Saglio—Pottier, dom. Il, part. I, p. 45.