1956 Buletinul - Ştiinţe sociale

în ansamblul din Cluj. Face apoi parte din diverse trupe ambulante. A
ajuns astfel, în 1826, şi la Braşov, cu ansamblul lui Deryne. Conduce apoi
el însuşi asemenea trupe ambulante, cu care colindă mereu Ungaria şi Ardealul,
poposind mai îndelung la Pesta, Cluj, Oradea, Caşovia (Kosice)
şi în alte oraşe. A contribuit mult la răspândirea muzicii între maghiari,
nu numai prin reprezentaţiile trupei conduse de el, ci şi prin traducerea
în limba maghiară a câtorva din operele clasice (Mozart, Weber, Rossini,
etc), prin prelucrarea ia numeroase vodeviluri şi cultivarea melodiilor
populare. A decedat in 1846, la Cluj 16 .
In 1840, Pâly face o mare expediţie teatrală in centrul şi sudul Ardealului,
cu o trupă de teatru, operă şi vodevil, compusă aproximativ din
20 de persoane. Joacă la Zlatna, Orăştie, Deva, Sibiu 17 . In 10 mai e la Braşov.
Gazeta Transilvaniei îi semnalează prezenţa (nr. 20 din 12. V). Aici .
ansamblul organizează cea mai lungă stagiune de teatru maghiar, pînă
la acea dată. Ea durează de la începutul lui miai pînă la începutul lui octombrie.
La 18 octombrie ansamblul lui Pâly e la Bucureşti, unde rămîne
pînă la 28 a lunii. La întoarcere, mai face un scurt popas la Braşov.
E foarte probabil că, încă de la începutul stagiunii, ansamblul — din
care făceau parte şi actori buni (ca, de ex., cîntăreaţa Kântor) — a atras
şi publicul romînesc din Braşov. Poate aşa se şi explică rămînerea lui
mai îndelungată în acest oraş. Pentru a cîştiga simpatia acestor spectatori,
afişul reprezentaţiei din 2 iunie: Alina sau Braşovul in altă parte a
lumii, e redactat şi în limba romînă. Ansamblul dă apoi cîteva spectacole
în limba romînă. E probabil că Pâly nu a avut, în planul turneului, asemenea
spectacole, căci ele nu sînt incluse în prospectul, tipărit de bună
seamă înainte de a pleca la drum, cu trupa lui. Dacă piesele ar fi fost
pregătite de mai înainte, ele ar fi fost jucate şi în alte oraşe cu public
romînesc, prin care a trecut trupa. Convingerea noastră este că Pâly a pus
la cale aceste reprezentaţii numai după ce s-a stabilit la Braşov, pentru l
o perioadă aşa de lungă. El a cunoscut aici pe poetul popular Ioan Barac, I
traducător neobosit din limba germană şi maghiară. Va fi cunoscut apoi |
şi pe Bariţiu, care totdeauna a purtat un interes deosebit teatrului. Probabil v
şi la îndemnul acestuia, Barac traduce, pentru trupa lui Pâly, două din
piesele aşa de mult jucate atunci de trupele germane şi maghiare ale lui
Aug. de Kotzebue, cunoscutul fabricant de vodeviluri, melodrame şi comedii:
Cetăţuia de pe drumul ţării, „dramă veselă în două perdele" şi Pustnicul
din insula Fromentera, „privelişte simţitoare, cu cîntece, în trei perdele".
Intîia s-a reprezentat la Braşov la 30 septembrie, iar a doua la 10
octombrie. Istoricul literar G. Bogdan-Duică a publicat afişele acestor re-
Cf. despre el Szinyei I., Magyar irok (Scriitori maghiari), voi. X, p. 246—247,
16
Bayer Jozsef, A magyar jătekszin tortenete (Istoria teatrului maghiar), Budapesta, 1887,
voi. II, p. 241 şi urm.; Ferenczi Zoltâni, A kolozsvdri szineszet es szinhăz tortenete
(Istoria teatrului din Cluj), Cluj, 1891, passim; Tdth Denes, A magyar nepszinmu zenei
kialakulăsa (Formarea muzicii teatrului popular maghiar), Budapesta, 1953, p. 31—34.
Pentru compoziţia şi itinerarul trupei cf. şi Jakab Istvân, Magyar jătekszini
17
emleny, Braşov, 1840.