1956 Buletinul - Ştiinţe sociale

estricţiile arătate mai sus, inîrîngindu-se astfel, in ce priveşte pe tatăl
natural, principiul reciprocităţii vocaţiei succesorale.
Decretul nr. 130 din 2 aprilie 1949 nu chema nici el pe tată,-şi nici
pe rudele acestuia, la succesiunea, copilului dinafară căsătoriei recunoscui
voluntar sau cu paternitatea stabilită prin hotărîre judecătorească, abatere
de, la principiul reciprocităţii vocaţiei succesorale ce se explică prin
triplul scop urmărit de legiuitorul nostru democrat-popular: de a Împiedica
recunoaşterile interesate, de a nu recompensa pe tatăl împotriva
căruia s-a stabilit în mod forţat paternitatea în justiţie, precum şi de a-1
îndemna pe tatăl natural să-şi legitimeze copilul prin căsătorie.
IV. Clasa ascendenţilor
ordinari
13. Moştenitorii dare alcătuiesc această clasă. In lipsă de moştenitori
din primele două clase, legea cheamă la succesiune clasa a treia de
moştenitori legali care cuprinde pe ascendenţii ordinari, adică pe ceilalţi
ascendenţi, în afară de părinţi, de la gradul al doilea în sus (^uniei^
jloburnci^ etc.).
A^Ţi^n^.six^imTLM..Sop^u\i^dinaiara
căsătoriei cu filiaţia stabilită
potrivit legii vin la succesiunea'âcesluTar aşa'cum' şi ncesia vino lh succesiuneâ~Ior,
pe ba*za principiului reciprocităţii vocaţiei succes'oraTe7~fară
deosebire între linia maternă sau paternă, ca şi ascendenţii ordinari ai
copilului din căsătorie.
în cazul înfierii cu efecte restrjnse deJiliaţie_firească, ascendenţii ordinarT
fireşti îşi păstrează,' pe baza principiului reciprocităţii vocaţiei succesorale,
drepturile lor de moştenire faţă de descendentul lor înfiat, precum
şi acesta şi le păstrează faţă de ascendenţii săi ordinari fireşti (art.
75, al. 3, c. fam.). Ascendenţii celui care înfiază nu vor avea însă nici
un drept la succesiunea înfiatului, căci ei nu devin rude cu acesta (art.
77, c. fam.).
în cazul înfierii cu efecte depline de filiaţie firească, ascendenţii ordinari
fireşti îşi pierd vocaţia lor succesorală faţă de descendentul lor
înfiat, drepturile izvorite între ei din filiaţia firească încetînd (art. 79,
al. 2, c. fam.), iar filiaţia firească fiind înlocuită cu cea rezultînd din
înfiere. La succesiunea înfiatului vor veni în schimb ascendenţii
înfietorilor care sînt asimilaţi în totul cu ascendenţii ordinari fireşti ai
înfiatului (art. 79, c. fam.).
Ascendenţii ordinari suferă de asemenea concursul soţului supravieţuitor.
Ei sînt moştenitori „regulaţi".
In calitatea lor de ascendenţi, ei au sezina.
Ascendenţii ordinari nu se bucură de rezervă.
14. Ordinea chemării la succesiune a ascendenţilor ordinari. Ascendenţii
ordinari sînt chemaţi de lege la succesiune, indiferent de sex sau
de linie, în ordinea apropierii gradului lor de rudenie cu defunctul, cei
mai apropiaţi în grad înlăturînd de la succesiune pe cei mai depărtaţi.