1956 Buletinul - Ştiinţe sociale

fireşti şi rudele acestora (art. 79, al. 2, c. fam.), înfierea cu efecte depline
de stare civilă înlocuind filiaţia şi rudenia firească.
5. Ordinea chemării la succesiune a descendenţilor. Descendenţii sînt
chemaţi la succesiune în ordinea apropierii gradului lor de rudenie cu
defunctul, descendenţii cei mai apropiaţi în grad inlăturînd de la succesiune
pe cei mai depărtaţi, cu excepţia cazurilor de reprezentare succesorală
admisă de lege pentru toate gradele de descendenţi.
Primii chemaţi la succesiune sînt copiii defunctului în calitatea lor
de rude în linie dreaptă descendentă de gradul întîi.
*J Dacă unii dintre ei, sau toţi sînt prprWpHqţj ţ n
momentul Hpschiderii
succesiunii şi lasă la rîndul lor descendenţi, aceştia din urmă vor
veni Ia succesiune prin reprezentare.
4)—Dacă copiii sînt în viaţă, dar sînt cu toţii nedemni ori renuntători.
atuncPvîh ia succesiune descendenţii lor, in nume propriu, căci în lipsa
descendenţilor de gradul întîi se deschide vocaţia celor de gradul al
doilea.
O Cînd numai unii dintre copiii defunctului sînt nedemni ori renunţători,
atunci" ceilalţiTopln iu viaţa care vin la succesiune înlătura de la
aceasla pe descendenţii nedemnilor sau ai. renunţătorilor (descendenţi de
gradul al doilea), datorită preferinţii acordate apropierii gradului de
rudenie, cît şi neadmiterii reprezentării nedemnului şi renunţătorului-
Copiii succed în mod egal, succesiunea impărţindu-se între ei pe capete.
Aceeaşi regulă se aplică şi celorlalţi descendenţi care vin la succesiune
în nume propriu.
Descendenţii de gradul al doilea şi următoarele venind la succesiune
prin reprezentare Împart moştenirea pe tulpină.
6. Tripla calitate a descendenţilor de moştenitori „regulaţi"', sezinari
şi rezervatari. Descendenţii sînt moştenitori ..regulaţi", priviţi de codul
civil că şi continuatori ai persoanei defunctului şi ţinuţi ca atare la plata
pasivului ereditar chiar peste limitele activului moştenirii, afară de cazul
cînd acceptă succesiunea sub beneficiu de inventar, în care caz obligaţia
lor la plata datoriilor defunctului se restrînge la limitele activului succesoral.
Codul civil de la 1864 considera pe copiii dinafară căsătoriei, admişi
la succesiunea mamei lor şi a rudelor ei, ca fiind moştenitori „neregulaţi",
deşi erau asimilaţi cu cei din căsătorie în linie maternă, ceea ce ar fi
reclamat ca să fie priviţi ca moştenitori „regulaţi". Codul familiei, asimilîndu-i
în totul cu copiii din căsătorie, ei urmează a fi consideraţi, ca
şi aceştia, moştenitori „regulaţi".
Descendenţii sînt moştenitori se/ina.ri şi ca atare pot să exercite imediat
drepturile şi acţiunile defunctului, fără a fi obligaţi să ceară punerea
lor în posesie.
Ei se bucură de rezervă, parte din succesiune de la care nu pot îi
înlăturaţi de de cujus prin testament.
7. Drepturile de succesiune ale copiilor dinafară căsătoriei şi ale descendenţilor
lor pînă la codul familiei R.P.R. In codul civil burghez de la
1864, copiii dinafară căsătoriei — cunoscuţi sub denumirea pejorativă de
4 — Buletinul Univ. Babes" şi „Bolyai". Seria şt, sociale, I. 1—2, 1956.