1956 Buletinul - Ştiinţe sociale

BRAŞOVUL LA MIJLOCUL SECOLULUI AL XVI-LEA
'şi ÎNCERCAREA DE RĂZVRĂTIRE DIN 1557
Profunde transformări au loc în Europa, în secolul al XVI-lea. Hotarele
vechii lumi sînt sparte şi lumea de fapt descoperită; drumuri şi centre
comerciale sînt părăsite şi altele noi inaugurate; monarhii naţionale se
constituie pe cenuşa anarhiei feudale, centrifugale; acumularea primitivă
a capitalului este însoţită de descompunerea raporturilor vechi; apariţia
şi consolidarea burgheziei se conjugă cu opoziţia ei faţă de sistemul feudal
în toate compartimentele vieţii; banul destramă baza feudală din punct de
vedere social, umanismul, reforma, renaşterea artistică îi surpă piloanele
spirituale.
Procesul de dezvoltare al ţărilor europene nu era uniform. Unele se
aflau în perioada de tranziţie de la feudalism la capitalism, transformînd
întregul lor sistem economic. Altele, printre ele şi Transilvania, au rămas
încă multă vreme feudale, cu o economie predominant agricolă, adaptată
la condiţii noi. Deşi la sfîrşitul secolului al XV-lea şi în secolul al XVI-lea
se părea că suflul nou pătrunse şi aci cu destulă vigoare, manifestîndu-se
prin succese în domeniul economic: creşterea greutăţii specifice a rentei
în bani, dezvoltarea pieţii interne, creşterea şi întărirea unor importante
centre urbane ca Braşovul, Clujul, Sibiul, Bistriţa şi altele, renaştere şi
reformă pe plan suprastructural, — condiţii politice externe vitrege au
oprit avîntul iniţial al ţării, frîngîndu-i aripile.
în lupta de la Mohâcs (1526) monarhia feudală ungară îşi găsi sfîrşitul.
Transilvania deveni o unitate statală separată peste mai puţin de
două decenii. Principatul nou constituit s-ar fi putut dezvolta în condiţii
favorabile, dacă n-ar fi trebuit să-şi plătească scump autonomia. Strîns
între imperiul otoman şi stăpînirile casei habsburgice, ce-şi manifestau
făţiş dorinţa de a subjuga o ţară atît de bogată, cu toate măsurile pozitive
luate de unii principi (de ex. Ştefan Bâthory în secolul al XVI-lea. sau
un Gabriel Bethlen, în secolul următor) pentru promovarea meşteşugurilor şi
a comerţului, Transilvania ajunse treptat la stagnare şi chiar regres, iar pe
plan politic — arena unor necontenite lupte şi invazii, pradă a războaielor,
molimilor, foametei, sleită de tributul in continuă creştere faţă de turci'.
Totuşi această situaţie din secolele XVII—XVIII a cunoscut anterior
faze de vădit progres, de avînt şi succese. După o oarecare stagnare în
1
Acesta a crescut în anii 1534—1634 de la 25 dinari de poartă la cea 22 florini
de poartă, iar în anul 1667 la 15 taleri de poartă (cf. Grimm, Die politische Verwaltung
im Grossfürstenthum Siebenbürgen, III, Sibiu, 1857, p. 9).