1956 Buletinul - Ştiinţe sociale

organizarea vreunei agresiuni împotriva păcii şi a securităţii statelor,
cum este cazul cu Pactul Atlanticului de Nord, S.E.A.T.O. şi alte pacte
agresive, închise, create de către imperialişti.
Caracterul paşnic al tratatului de la Varşovia rezultă şi din prevederile
articolului 1 în care se spune: „Părţile contractante se obligă ca
în conformitate cu Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite, să se abţină în
relaţiile lor" internaţionale de la ameninţarea cu forţa sau de 'la folosirea
ei şi să rezolve litigiile lor internaţionale prin mijloace paşnice în aşa
fel încît să nu pericliteze pacea şi securitatea internaţională" 18 . Proclamarea
în acest articol al tratatului a interzicerii folosirii forţei armate sau
a ameninţării cu folosirea forţei armate şi rezolvarea tuturor litigiilor
internaţionale de către statele semnatare prin tratative paşnice, are o
deosebită însemnătate pentru definirea caracterului paşnic al politicii
externe a statelor semnatare ale tratatului. Asuimîndu-şi această deosebit
de importantă obligaţie internaţională, statele semnatare, printre care şi
Republica 'Populară Romînă, îşi afirmă hotărîrea lor de a considera
războiul agresiv ca un mijloc ilegal de soluţionare a litigiilor internaţionale
şi de a apăra pacea şi 'colaborarea dintre state şi popoare.
Completând prevederile articolului 1 cu privire la politica paşnică a
statelor semnatare, articolul 2 al tratatului prevede că: „Părţile contractante
declară că sînt gata să participe în spiritul unei colaborări sincere
la toate acţiunile internaţionale avînd 'drept scop asigurarea păcii şi securităţii
internaţionale şi că îşi vor consacra în întregime forţele atingerii
acestor ţeluri" 19 .
Subliniind caracterul paşnic al tratatului de la Varşovia şi faptul
că el este un instrument al securităţii 'internaţionale, tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej,
în cadrul expunerii făcute cu ocazia ratificării tratatului de către
Marea Adunare Naţională a R.P.R., spunea: „Semnînd tratatul de la
Varşovia, guvernul romin şi-a manifestat din nou hotărîrea de a participa,
în spiritul colaborării sincere, la toate acţiunile internaţionale care au
drept scop asigurarea păcii şi securităţii internaţionale, de a depune
toate eforturile pentru ca organizaţia creată pe baza respectării stricte
a Cartei O.N.U. să devină un mijloc eficace pentru înfăptuirea acestui
scop" 20 .
Prin încheierea tratatelor internaţionale, statul îşi asumă anumite
obligaţiuni în cadrul relaţiilor internaţionale, care sînt obligatorii pentru
el, dacă încheierea tratatelor s-au făcut în condiţii de libertate şi cu respectarea
normelor unanim admise ale dreptului internaţional public contemporan.
Din caracterul şi conţinutul obligaţiilor internaţionale asumate
prin tratatele 'încheiate de către un stat reiese şi caracterul politicii sale
externe.
Republica Populară Romînă a încheiat o serie de tratate politice
şi de altă natură, prin care şi-a asumat următoarele obligaţiuni internaţionale:
'
1 8
Conferinţa statelor europene pentru asigurarea păcii şi securităţii in Europa,
Timpuri Noi, nr. 21 (supliment) p 56.
19
Revista citată, p. 56.
20 Scînteia din 31 mai 1955. nr. 3297.