1956 Buletinul - Ştiinţe sociale

In acelaşi timp Sulla urmăreşte restrîngerea drepturilor politice ale
cavalerilor, adunărilor populare şi magistraţilor, Tribunatul este redus
— ca şi censura — la o umbră 6 din ceea ce a fost odinioară: acum tribunii
puteau depune- spre votare numai acele proiecte, care erau în prealabil
aprobate de senat, iar dreptul lor de intercessio este aproape total
desfiinţat.
Comiţiile centuriate au fost întărite, iar pentru ca cei bogaţi să aibă
un rol precumpănitor în luarea hotărîrilor, Sulla a restabilit ordinea de
votare de pe vremea lui Servius Tullius; cit priveşte adunarea populară
pe triburi, competenţa ei este restrînsă şi limitată la un minimum scăzut.
In aceeaşi măsură sînt reduse prerogativele consulilor şi pretorilor,
iar pătura cavalerilor pierde toate drepturile politice pe caro le dobîndiseră
in epoca Grachilor.
§ 3. Aspectul cel mai important al activităţii de stat a lui Sulla a
fost reforma vechiului sistem judiciar penal, căruia i-a dat o nouă organizare.
El a luat comiţiilor populare şi consulilor competenţa lor în materia
penală şi a incredinţat-o unor tribunale speciale (quaestiones perpetuae),
a căror organizare — deşi iniţiată anterior — nu a fost realizată
efectiv decît în urma reformelor lui Sulla. Aceste tribunale erau prezidate
de un pretor, iar juraţii erau membri ai Oligarhiei senatoriale, ceea
ce se explică prin politica favorabilă dusă de Sulla faţă de ordinul senatorial
.Prin organizarea acestor instanţe se face o separaţie între procesele
de drept civil, care rămîn să fie judecate după sistemul lui ordo
iudiciorum privatorum (adică potrivit procedurii de drept comun) şi procesele
de drept penal, care, treptat, vor fi supuse unei proceduri penale
speciale.
In judecata acestor instanţe sînt date o serie întreagă de infracţiuni
penale, unele reglementate atunci pentru prima oară, iar altele •— sancţionate
şi mai înainte — primesc cu această ocazie o mai bună şi mai
completă organizare.
Reglementarea legislativă a noilor instanţe şi a infracţiunilor — date
în competenţa de judecată a acestora — apare ca un tot bine închegat,
ca un cod penal aproape complet, ca prima legiuire de drept criminal, cu
caracter general, după legea celor XII table. Această nouă legiuire apare
ca o „necesitate" impusă de epoca tulbure a războaielor civile, în care
se manifestă concret toate contradicţiile de neîmpăcat ale societăţii romane
din epoca republicană.
Pentru menţinerea aşezămîntului constituţional oligarhic care urmărea
statornicirea privilegiilor ordinului senatorial împotriva oricărei
încercări de manifestare liberă a vreunei nemulţumiri, Sulla a promulgat
mai multe legi penale a căror cuprins vom încerca să-1 reconstituim în
cele de mai jos, potrivit datelor pe care ni le oferă în special texteLe jurisconsulţilor
romani.
§ 4. Legea de bază pentru apărarea regimului oligarhic roman a fost
legea privitoare la crimele de stat (lex Cornelia imminutae maiestatis) 7 .
imago sine re.
Datează din anul 81 î. e. n.