1956 Buletinul - Ştiinţe sociale

cu Căciula sunătoare şi continuă pînă la 13 mai, dîndu-se toate piesele
amintite mai sus. Căciula şi lorgu de la Sadagura, s-au reprezentat de
două ori. „Societatea" a făcut aici şi abonamente pentru 12 spectacole.
In afară de ele, s-au dat trei reprezentaţii în beneficiul actriţei Rozalia
şi a actorilor Balog, Bocşa şi Maniu. La sfîrşitul stagiunii sale braşovene,
ansamblul a dat două piese în limba maghiară.
Spectacolele au fost primite, la început, cu aceeaşi curiozitate şi interes
pe care l-am constatat şi în celelalte oraşe prin care a trecut ansamblul.
Gazeta de Transilvania, de bună seamă prin condeiul lui Bariţ, cu
toate că era informată asupra unor lipsuri ale „societăţii", o întîmpină
cu multă bunăvoinţă. Ea spune (nr. 24 din 24. III):
„Soţietatea actorilor teatrali în limba romînă, carea mai întii s-au format
în părţile Banatului, pre cît am înţeles supt călduroasa protecţie a unui
neguţătoriu grec din S. şi prin recomandarea mai multora, sosi la Braşov,
în zilele trecute. Aceeaşi,, luni îşi începu producţiile ,>ale cu o comedie vodevilă,
titulată Căciula sunătoare. Soţietatea, răzimată pe generozitatea publicului
din Braşov, mai numeros decît oricare altul în această patrie, crede
că va fi norocită a cîştiga favorul tuturor binevoitorilor, prin toată silinţa
cîtă îi stă în putinţă. Nu e adevărată vestea că cei mai mulţi actori ar fi
de alt neam, ci din contră mai mulţi (cu toţii 16 bărbaţi şi dame)^ sînt
romîni; însă publicul n-are a şti de naţionalitatea actorilor, ci are să pretinză
joc bun şi plăcut, pe cît se poate aştepta după împrejurări. Pînă acum
luarea aminte a tuturor e încordată asupra zisei soţietăţi; toţi aşteaptă
seara de luni cu nerăbdare"
Nu peste mult au urmat însă deziluziile. Ele răbufnesc pînă şi pe afişele
reprezentaţiilor. Astfel, în afişul reprezentaţiei din 20. IV. al piesei
Şapte ţete-n uniformă, directorul Farkas face apel la sprijinul publicului,
pentru că cu încasările ultimelor două spectacole nu şi-a putut acoperi
nici măcar cheltuielile; în acest fel nu-şi va putea respecta angajamentul
luat faţă de abonaţi, de a da 12 piese. Afişul cu forgu de la Sadagura se
plînge şi el de lipsa de sprijin a publicului. Cel din 5. V. cu Femeile
viclene din Serail anunţă pur şi simplu că directorul va fi nevoit să restituie
abonaţilor costul biletelor a 3 reprezentaţii. După această dată, ansamblul
a mai dat numiai două reprezentaţii, dintre care ultima, la 13
mai, în beneficiul lui Vasile Maniu. «Constrînsă de împrejurări, trupa îşi
va încheia turneul braşovean cu două spectacole în limba maghiară (la
16 şi 20 mai). Nici vorbă ca ansamblul să-şi conţinute turneul la Bucureşti,
cum anunţase pretutindeni în drumul lui prin Ardeal.
Explicaţia acestui eşec ne-o dă — cel puţin în parte — un articol din
Gazetă, nesemnat, dar datorit cu siguranţă lui Gh. Bariţiu. De fapt, după
ce am văzut cu cîtă bunăvoinţă a primit ansamblul lui Farkas, la sosirea
lui în Braşov, Gazeta nu mai scoate un cuvînt despre el, pînă tîrziu, în
adaus la nrul 81 din 9 octombrie st. v., cînd publică zdrobitorul articol
Teatru în Braşov. Să se fi opus cenzura comentării spectacolelor? E posibil.
Acuzaţiile lui Bariţiu sînt deosebit de grave, tonul muşcător; se vede
că articolul izvoreşte dintro mare indignare:
„...Aşa, mulţămită lui Dumnezeu, că limba, literatura şi scena romînă
scăpă de astă dată de ruşine, deşi numai ca printre pene. Cum nu? Un
director ungur, vreo cîţva sîrbi, cîţva unguri ceilalţi romîni, din care abia