1956 Buletinul - Ştiinţe sociale

Odată cu formarea Munteniei şi Moldovei, Transilvania făcind parte
atunci din regatul ungar, stabileşte relaţii economice trainice cu acestea.
Una dintre căile comerciale cele mai importante din estul Europei trece
prin Transilvania spre gurile Dunării. Negustorii din Braşov, Sibiu şi
Bistriţă, oraşe înfloritoare apropiate de frontiera Muntenei şi Moldovei,
au fost dăruiţi cu privilegii speciale din partea domnitorilor romîni, începînd
cu cel acordat de Vlaicu Vodă la 1368, prin care se întăreşte şi „legămîntul
unei păci veşnice" între Muntenia şi aceste centre ardeleneşti 2 .
Regele Sigismund întăreşte de asemenea privilegiile comerciale ale Braşovului
şi Sibiului în Muntenia 3 .
Legăturile comerciale între cele două versante ale Carpaţilor constituiau
şi în următoarele secole o tradiţie vitală pentru Moldova, Muntenia
şi Transilvania.
Păstorii transilvăneni mînau anual milioane de oi la iernat în regiunile
Deltei dunărene. Secuii, aşezaţi la graniţa de răsărit a Transilvaniei,
precum şi saşii şi romînii din teritoriile ardelene vecine Munteniei şi
Moldovei s-au aprovizionat cu produse agricole din aceste principate. Cele
mai bune pieţe de desfacere pentru produsele industriale din Transilvania
au fost Muntenia şi Moldova. Aceste fapte, contribuie la dezvoltarea interdependenţei
economice în evul mediu a acestor trei principate.
Ca urmare a înăspririi exploatării feudale, precum şi a persecutării
bisericii ortodoxe orientale şi a mişcărilor eretice — solidaritatea iobagilor
romîni şi maghiari se manifestă cu multă putere în prima mare revoltă
a ţărănimii din Transilvania în 1437. Urmînd exemplul mişcării husite din
Boemia 4 , iobagii răsculaţi romîni şi unguri susţinuţi de meşteşugari în
majoritate germani, iar în unele părţi şi de nobili mici, zdrobesc ostile
voievodului şi îşi impun hotărîrea comună la conventul de la Cluj-Mănăştur.
Atunci se naşte idea primei reprezentanţe comune a maselor populare
romîne şi maghiare, prin revendicarea răsculaţilor ca „în fiecare an în
viitor... să se adune pe sus-pomenitul deal Bobîlna din fiecare sat, moşie
sau oraş, cîte doi bătrîni mai înţelepţi şi mai vrednici de încredere, împreună
cu numiţii căpitani..." 5 .
Cuceririle răscoalei au fost însă smulse poporului de coaliţia nobililor,
a privilegiaţilor secui şi a patricienilor saşi, care au .încheiat faimoasa
„Unium Trium Nationum", ceea ce în realitate nu reprezenta alianţa a trei
naţiuni, ci a celor trei pături dominante din Transilvania. Această alianţă
a format constituţia de bază a Transilvaniei feudale şi a fost îndreptată
împotriva poporului de jos, compus în majoritate din ţărani romîni 6 .
Dar sîngele vărsat de răsculaţii de la Bobîlna a pecetluit pentru totdeauna
o altă unitate: unitatea de luptă a maselor populare romîne, ma-
Hurmuzaki—larga, Documente, XV, 1, pp. 1—2.
2
Ibidem, pp. 5—6.
3
Cf. Demeny Lajos—Pataki Jozsef: A huszita forradalmi mozgalom elterjedese
4
hazănkban es hatâsa a parasztok 1437/38. evi felkelesere. Cartea memorială a Universităţii
Bolyai din Cluj. Cluj, 1956.
Hurmuzaki—Densuşiamu, Documente, I, 2, p. 614—619.
5
Cf. Szekely—Gereb. A magyar paraszthăboru irodalma 1437—1514, Budapest,
6
1950.