Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
asemenea cuvintul maghiar trebuie să se întîlnească in maghiară atît ca<br />
nume de persoană, cit şi ca toponimic. O astfel de formă maghiară este<br />
adjectivul varjas, derivat cu sufixul -s de la. substantivul varju „cioară".<br />
Varjas este destul de frecvent ca nume de persoană şi ca toponimic. Un<br />
afluent de dreapta al Oltului şi un sat de pe acest pîrău se numeşte<br />
Vargyas, cu trecerea lui rj ila rgy, obişnuită în graiurile maghiare.<br />
Forma romînească a acestui toponimic este Vărghiş, Vîrghiş. De asemenea,<br />
in fostul jud. Arad toponimicul Variaş, Variaşul are la bază magh. Varjas.<br />
Păstrarea lui va- iniţial netrecut la o- precum şi grupul de consoane ry<br />
(< magh. rgy) arată că sîntem în prezenţa unor împrumuturi recente 14 . In<br />
împrumuturile mai vechi, unui va- maghiar îi corespunde în limba romînă<br />
o- neaccentuat (în cazul că este accentuat, va- este redat prin oa). De asemenea<br />
elementului sufixai -os, -as, -es în foarte multe cazuri îi corespunde<br />
în limba romînă -iş, îş de ex. Akos > Acîş (sat, f. jud. Sălaj' 5 , Arhos > Archiş<br />
(sat, f. jud. Bihor), Cintos (forma mai veche era Acynthus: 1352)<br />
> Aţintişi (nume de sat, f. jud. Alba), Egres > Agriş (sate, f. jud. Bihor,<br />
Satu Mare, Someş, Turda), H6dos> Hodiş (sat, f. jud. Arad, Bihor) şi<br />
Hodişa (sat, f. jud. Satu Mare), Râkos > Racîş (sat, f. jud. Sălaj), Vargyas<br />
> Vărghiş, Vîrghiş (afluent de dreapta al Oltului şi sat în î. jud.<br />
Odorhei) etc. In ceea ce priveşte pe a final al formei Orişa, cf. Farhas^> Fărcaşa<br />
(pîrău şi sat în f. jud. Bacău), Gâres > Ghirişa (sat, f. jud. Satu<br />
Mare), Kekes l > Chichişa (sat, f. jud. Sălaj), Komlos > Comlăuşa (sat, f.<br />
jud. Satu Mare), Meggyes (Aranyosmeggyes) > Medişa (sat, f. jud. Satu<br />
Mare), Nădas > Nadăşa (sat, f. jud. Mureş), Sebeş (Kissebespatak) > Săbişa<br />
(sat, f. jud. Satu Mare), etc. 17 .<br />
Numele de persoană Oriş apare şi sub forma Oriş u . Aceasta a fost<br />
poate forma mai veche a acestui nume. Forma Oriş se explică prin depaîatalizarea<br />
lui r, caracteristică îndeosebi graiului moldovenesc, dar frecventă<br />
şi în celelalte graiuri în cuvinte de origine slavă şi maghiară. După<br />
r depalatalizat apare î, ă, a în Ioc de i, e, ea: a pîrî, pîrăşte, pîra, pîriş,<br />
a tîri, tîrîş, a hotărî, hotărăşte, hotăra, rit (răt) < rât etc.<br />
Toponimicul Orăşeni (rostit de moldoveni Orăşani) este format din<br />
numele de familie Oriş, Orăş + sufixul -eni. Felul acesta de derivare al<br />
numelor de localităţi este foarte frecvent mai ales în Moldova şi nordul<br />
Privitor la tratamentul lui v în elementele maghiare ale limbii romîne, vezi<br />
14<br />
E. Petrovici, O particularitate a fonetismului maghiar oglindită in elementele maghiare<br />
ale limbii romîne, în Studii si cercetări ştiinţifice, Academia R.P.R., Filiala Cluj. anul V<br />
(1954), fasc. 3—4, p. 439 urm.; id., Egy magyar hangtani saiâtsăg tukrdzddese a roman<br />
nyelv magyar kolcsonszavalban, în Magyar Nyelv, LII (<strong>1956</strong>), fasc. 1 (400), p. 60 urm.<br />
Vezi Kniezsa Istvân, Keletmagyarorszăg helynevei, în Deer Jozsef—Gâldi Lâszlo,<br />
15<br />
Magyarok es romănok, Budapest, 1943. I, p. 268; Moldovan—Togan, op. cit., p. 3.<br />
Vezi Kniezsa Istvân, op. cit., p. 177.<br />
16<br />
După informaţiile pe care le-am primit de la Sfatul popular al comunei Sănduleni<br />
17<br />
(raionul Tîrgu Ocna), se pare că populaţia maghiară a comunei nu mai întrebuin<br />
ţează vechea formă maghiară a numelui văilor Orăşa %\ Orăşica, ci a format alte<br />
toponimice care au la bază forma romînească. Satele Orăşa, Orăşa Avram, Orăşica<br />
sînt numite de ceangăi: Oroşo Folu, Noghi Oroşo Folu, Orăşa Avram Folu, Oroşica<br />
potoc foluio (Grafia este cea întrebuinţată de Sfatul popular din Sănduleni).<br />
'* Vezi I. Bogdan, op. cit., p. 376, 379.
Change language