1956 Buletinul - Ştiinţe sociale

producţie, capitalist, în perioada în care burghezia porneşte lupta pentru
răsturnarea regimului feudal şi pentru preluarea puterii politice din mîinile
boierimii. Trăind şi muncind în această vreme, Aron Florian este
astfel martorul unora din cele mai însemnate evenimente din secolul al
XlX-lea din istoria modernă a tării noastre: Pacea de la Adrianopol
(1829), Regulamentul Organic (1831—1832), Revoluţia din 1848, Unirea
Principatelor (1859), Legea rurală (1864), Războiul'pentru Independenţă
(1877), etc, evenimente care se vor reflecta în munca şi opera sa.
Pfin ideile sale social-politice, Aron Florian se apropie în mare măsură
de ideile burgheziei înaintate din Ţara Romînească, ale acelei burghezii
care luptă pentru desfiinţarea iobăgiei şi împroprietărirea ţăranilor,
pentru luminarea lor prin învăţătură, prin cultură. Pe tărîmul dezvoltării
învăţămîntului, al culturii şi ştiinţei, Aron Florian stă alături de
Gheorghe Lazăr, Eliade Rădulescu, Petru Poenaru, Eftimie Murgu, Ion
Maiorescu, Kogălniceanu, etc.
1. Activitatea didactică
Aron Florian şi-a început cariera de profesor la şcoala din Goleşfi-
Muscel, în 1826, unde a funcţionat atît ca dascăl sau învăţător, cît şi ca
director sau „seolarh". Din „înştiinţarea" pe care o adresează părinţilor
şi elevilor, la deschiderea şcolii, aflăm înţelegerea intervenită între el şi
Dinicu Golescu, studiile şi funcţiile lui: didactică şi administrativă. In
„înştiinţarea" lui, Aron Florian spune: „isprăvind cursurile învăţăturilor
în limba latinească la crăiască Universitate din Pesta, întărit cu testimoniurile
profesorilor şi ca un neaoş romîn, avînd ştiinţă în limba romînească,
învoindu-mă cu d-lui boerul Dinicu Golescu, m-am orînduit
învăţător"" 2 .
La şcoala din Goleşti, Aron Florian organiză două cursuri: unul
„gimnazicesc" şi unul „filosoficesc", pentru băieţi şi fete, cursuri la care
se preda, între altele, „limba romînească, latinească şi italienească". La
aceste cursuri, adaugă „înştiinţarea" lui Dinicu Golescu, „pot merge
fiii nobleţii, ai norodului şi măcar şi robi, pămînteni şi streini" 3 .
Apropierea dintre Aron Florian şi Dinicu Golescu, caracterul şcolii,
starea socială a elevilor — „fii ai norodului şi măcar şi robi", alături
„de fiii nobleţii" — sînt fapte foarte semnificative. Ele ne arată ideile
lor, adînc şi sincer umane, îndreptate spre un anumit scop; ne arată năzuinţele,
aspiraţiile şi lupta lor în vederea deşteptării şi ridicării, prin
lumina şcolii, a poporului şerbit şi înrobit de putreda boierime a ţării.
Spre a dobîndi încrederea părinţilor şi elevilor, spre a determina pe
părinţi să-şi înscrie copiii la şcoală, iar pe elevi să vină la şcoală, Aron
Florian aduce în „înştiinţarea" sa şi garanţiile necesare: studiile sale,
origina şi ştiinţa sa „în limba romînească" şi metoda sa de muncă cu
şcolarii. „Strădania mea cea mai mare va fi — spune Aron Florian —•
2
3
C. Golescu, însemnare a călătoriei mele, Bucureşti, 1915, p. XIII.
C. Golescu, op. cit., p. XIII.