1956 Buletinul - Ştiinţe sociale

prima jumătate a veacului al XVI-lea, din cauza luptelor pentru tron, a
disputelor interne dintre partidele lui Zâpolya şi Ferdinand, a invaziilor
germane şi turceşti, viaţa ardeleană îşi revine începînd cu deceniul al
V-lea al secolului al XVI-lea. In această perioadă producţia sporită în
domeniul meşteşugurilor şi comerţul intens, menţionate încă înainte de
trimisul napolitan Petru Ransano 2 se reafirmă. Graţie stării înfloritoare
a meşteşugurilor şi aşezării geografice favorabile din punct de vedere a
relaţiilor cu ţările europene mai avansate, Transilvania continuă să exercite
o influenţă preponderentă asupra regiunilor înconjurătoare 3 . Transilvănenii
exportă produsele lor şi mărfuri de tranzit şi importă produse
străine: circuitul comercial atinge o deosebită intensitate pe la mijlocul
şi în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, cu toate obstacolele ce i se
pun în cale de evenimente.
Dintre oraşele importante ale Transilvaniei în secolul al XVI-lea unele,
de pildă Clujul, îşi îndreaptă munca migăloasă spre obţinerea unei poziţii
importante în domeniul producţiei şi al schimbului prin subordonarea
şi dominarea unei întinse pieţe interne. Creşterea puterii saje economice
şi cea demografică denotă augmentarea rolului său în satisfacerea necesităţilor
în produse industriale şi produse străine a populaţiei unei întinse
regiuni din ţară, cît şi în consumarea unei bune părţi din produsele agricole
ale acelei regiuni. Altele, ca Bistriţa, Braşovul şi Sibiul, produceau
mai puţin pentru piaţa Transilvaniei şi mai mult pentru Ţările R*6mîne.
Ele exportau aci produse meşteşugăreşti proprii sau din alte oraşe ale
Transilvaniei, produse străine din Occident, din Levant, uneori mijlocite
de Occident, şi din Europa Centrală şi importau materii prime şi mărfuri
necesare meşteşugurilor sau exportului în Apus. Aceste centre comerciale
şi meşteşugăreşti dominau pieţele Ţării Romîneşti şi în parte a Moldovei,
exercitând o adevărată supremaţie meşteşugărească şi comercială asupra
•Ţărilor Romîne 4 .
Braşovul ocupă primul loc între oraşele Transilvaniei pentru care
aşezarea geografică favorabilă, respectiv puterea de consum a Ţărilor
Romîne a constituit principalul factor de prosperitate 5 . Influenţa sa comercială
se exercita aproape asupra întregii Ţări Romîneşti. Cu oarecare
dreptate susţine Iorga că pentru Romînia munteană cele două oraşe „reprezintă
ceea ce reprezintă pentru Romînia moldoveana cetăţile... Poloniei:
Lembergul şi Cracovia" 6 . Or, influenţa Braşovului se făcea simţită
Cf. Grimm, op. cit., p. 10: . .. quidquid est in regno Hungariae laudedignum
2
atque excellens, quod attineat ad nobiles et honorata adpellatione opijices atque ad eas
partes, quas adpellant mechanicas, id totum apud Transsilvanas habetur..."
Moga I., L'Orientation économique de la Transsylvanie, Bucureşti, 1940, p. 19.
3
Idem, op. cit., p. 20.
4
Cronici, socoteli, documente şi regeste privind istoria Braşovului sau cea a relaţiilor
5
sale cu Ţările Romîne au fost publicate de I. Bogdan, Gr. Tocilescu, N. Iorga
sau de istoricii saşi în colecţia Quellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt, etc. E
regretabil că pînă azi nu s-a scris o monografie ştiinţifică a acestui important centru
urban şi nici măcar studii mai reduse ca proporţie despre situaţia sa social-economică
în diferite faze ale orînduirii feudale.
Iorga N., Braşovul şi Romînii, în Studii şi documente cu privire la Istoria Romlnilor,
6
X, Bucureşti, 1905, p,
5.