1956 Buletinul - Ştiinţe sociale

voievod sau mai tirziu principe), cu celelalte oraşe ale Transilvaniei, cu
Ţările Romîne. Ea administra veniturile oraşului constituite din bunuri
imobile (păduri, păşune, mori, ogoare, case, etc.) impozite directe, vigésima,
desfacerea vinului, a berii, a miedului, etc., cheltuielile legate de întreţinerea
edificiilor publice, de siguranţa în oraş, de întreţinerea solilor
străini, a oaspeţilor, de organizarea sărbătorilor, a procesiunilor, de plata
salariilor funcţionarilor urbani, de sprijinirea spitalelor, a orfelinatului,
cheltuielile edilitare, de organizare a apărării militare a oraşului şi participare
la expediţiile militare ş.a.m.d. Pentru acest scop exista un aparat
de slujbaşi urbani care conducea şi administra treburile oraşului şi cele
ale „provinciei", adică a celor 13 comune ce ţineau de Braşov 17 . Un serios
aparat de conducere onorific sau plătit, mai numeros ca în oricare alt
oraş al Transilvaniei, îndeplinea aceste funcţiuni: în fruntea magistratului
constituit din seniori stătea judele (judex, magister civium, primarius)
ales din rîndul seniorilor (juraţi); alături de el puterea era exercitată de
doi administratori (Honn, oillicus) ai oraşului şi „provinciei" — intendenţi,
uneori răspunzători şi de ordinea internă, la începui aleşi de obştea
urbană, apoi funcţionari administrativi numiţi; doi procuratori răspunzători
de buna administrare a oraşului, curatori speciali pentru diferitele ramuri
de venituri ale oraşului, centumviratul — organul consultativ şi
deliberativ auxiliar 18 , de un aparat administrativ auxiliar care includea
notarul, lectorii, curierii urbani, etc. 19 .
Conducerea oraşului era departe de a îi democratică. Populaţia de
rînd — meşteşugarii săraci, calfele, ucenicii, plebea urbană era îndepărtată
de la conducerea oraşului, care se afla în mîinile unei oligarhii înstărite.
Din acest grup făceau parte în primul rînd negustorii şi proprietarii
de bunuri imobile. Ei constituiau patriciatul urban. Acest grup
concentra în mîinile sale administraţia oraşului. Unii din patriciat deţineau
cu anii funcţii de conducere, transmiţîndu-le apoi urmaşilor lor,
împreună cu averea. Dintr-o decizie din 12 ianuarie 1555 a municipalităţii
din Braşov- rezultă condiţiile de alegere a organelor de conducere,
prin care se împiedeca populaţia de rînd să participe la administrarea oraşului.
1. Se menţin „treptele de stări" (Stuffen der Stände) în alegerea
sfatului, adică poate fi ales jude numai cel care a fost villicus; villicus
poate fi numai cel care a fost jurat, iar jurat numai un membru al centumviratului.
2. Juzii se alegeau de către delegaţi — „bărbaţi distinşi, virtuoşi,
care să ştie scrie" designaţi de fiecare cartier. 3. După alegerea judelui
şi a villicus-ului se alegeau cei patru seniori din fiecare din cele
patru cartiere. 4. Nici o pricină „uşuratică nu poate scoate pe aceştia din
funcţia hărăzită lor de dumnezeu, conducere şi de obşte". 5. Din fiecare
cartier se aleg de sfat 25 de persoane — „bărbaţi cinstiţi şi onorabili"
Cf. Teutsch Fr., Der städtische Haushalt Kronstadts am Anfang des 16. Jh., în
17
Korrespondenzblatt, XV, 1892, nr. 1, p. 2, 3—8, Korrespondenzblatt, XV. 1892, nr. 2,
p. 17—22 şi Korrespondenzblatt, XV, 1892, nr.. 3, p. 33—38.
Cf. Idem op. cit., p. 2; Stenner, Fr., Die Beamten der Stadt Brassö (Kronnstadf,
18
von Anfang der städtischen Verwaltung bis auf die Gegenwart. Braşov, 1916, p. V—XL
Cf. de ex. Villicats (Honnen) Rechnungen, 1575—1578, III e/12. Arh. Stat. Or.
1 9
Stalin, pentru salariile achitate unor asemenea slujbaşi în 1578.