1956 Buletinul - Ştiinţe sociale

privilegiaţi, adică pe părinţii defunctului, cit şi pe colateralii privilegiaţi,
adică pe fraţii şi surorile defunctului, precum şi pe descendenţii acestora;
c) clasa a treia care cuprinde pe ascendenţii ordinari, adică pe ascendenţii
de gradul al doilea şi următoarele (bunici, străbunici ş.a.m.d.);
d) clasa a patra care cuprinde pe colateralii ordinari pînă în gradul
al patrulea, adică pe ceilalţi colaterali, minus fraţii şi surorile şi descendenţii
acestora (unchi, mătuşe, veri primari).
Rudele dinafară căsătoriei şi cele din înfiere, asimilate în totul cu
cele din căsătorie potrivit codului familiei (art. 45, 63, 75 şi 79), se încadrează
în clasele respective.
Soţul supravieţuitor este chemat de lege la. succesiune în concurs
cu fiecare din clasele de moştenitori, partea sa fiind stabilită de lege la
o anumită fracţiune din succesiune, in raport cu clasa cu care vine în
concurs, iar în lipsa rudelor din cele patru clase, el este chemat la întreaga
succesiune (legea nr. 319 din 10 iunie 1944).
In cadrul aceleiaşi clase, ruda mai apropiată în grad înlătură de la
succesiune pe cea mai depărtată. Această regulă nu se aplică însă rudelor
din clasa a doua care, deşi de grade deosebite — ascendenţi privilegiaţi
de gradul întîi şi colaterali privilegiaţi de gradul al doilea —, vin la
succesiune împreună, în părţile stabilite de lege, ceea ce se explică prin
caracterul mixt al acestei clase.
Rudele din aceeaşi clasă şi de acelaşi grad vin la succesiune împreună
şi în părţi egale.
Vocaţia, succesorală legală se stabileşte, prin urmare, după urmă
toarele două criterii:
a) prioritatea clasei, clasa în rang preferabil înlăturînd de la succesiune
pe cele următoare, iar soţul supravieţuitor venind în concurs cu
fiecare clasă;
b) apropierea gradului de rudenie înlăuntrul fiecărei clase, rudele de
grad mai apropiat înlăturînd de la succesiune pe cele de grad mai depărtat,
iar rudele de acelaşi grad venind împreună şi în părţi egale.
Regulele care formează cel de al doilea criteriu suferă însă unele
excepţii.
Astfel, regula potrivit căreia, înlăuntrul aceleiaşi clase, rudele de
grad mai apropiat înlătură de la succesiune pe cele de grad mai depărtat,
nu se aplică clasei a doua şi totodată suferă o importantă excepţiune
prin admiterea reprezentării succesorale în clasa întîia, în linie dreaptă
descendentă, şi în clasa a doua, în folosul descendenţilor din fraţi şi
surori.
De asemenea, regula potrivit căreia, înlăuntrul aceleiaşi clase, rudele
de grad egal vin la succesiune în părţi egale, suferă o excepţie prin
aceea că, în cazul cînd la succesiune vin fraţi şi surori cu părinţi deosebiţi,
aceasta se împarte pe linii, din care cauză părţile fraţilor şi surorilor
sînt deosebite, după cum ei au acelaşi tată şi aceeaşi majmă, ori numai
aceeaşi mamă sau acelaşi tată.