1956 Buletinul - Ştiinţe sociale

sibilul pentru realizarea acestui scop. Ei căutau: 1) Să ciştige sprijinul
maselor săseşti. 2) Să convingă pe conducătorii oraşelor săseşti de necesitatea
luptei comune. 3) Să obţină alianţă prin ameninţări. In cele din
urmă răsculaţii au folosit într-o oarecare măsură şi forţa. Desigur nu întîmplarea
a făcut ca răsculaţii să-şi aleagă Hoghileagul, o regiune locuită
de saşi, drept loc pentru principala lor tabără. Prin aceasta ei puteau exercita
o oarecare presiune asupra regiunilor săseşti vecine cu secuimea, şi
mai ales asupra Sighişoarei, a cărei legături economice cu secuii nu erau
lipsite de importanţă în această perioadă 35 . S-ar putea ca şi atacul asupra
Reghinului să fi fost în legătură cu scopurile tactice ale răsculaţilor.
încercările răsculaţilor secui de a găsi un aliat au rămas însă fără nici
un rezultat. Saşii, care, cu formele lor specifice de viaţă economică, se
încadrau în mod organic în sistemul feudal, nu au acceptat această alianţă
(între timp conducătorii lor au şi luat măsurile preventive necesare).
Din conţinutul izvoarelor care amintesc de relaţiile dintre secuii răsculaţi
şi oraşele săseşti, reiese diferenţa de nivel dintre cetăţeanul orăşean
sas, mai instruit, prudent, cu un simţ pronunţat al realităţii, şi simplul
ţăran secui, mai primitiv, lipsit de o perspectivă mai largă şi înclinat
spre violenţă. Insă, nu se poate afirma că masele săseşti s-ar fi opus, în
mod unitar, secuilor răsculaţi. Dimpotrivă, din izvoare reiese faptul că
în timp ce conducerea oraşelor (mai ales a Sibiului) lua măsuri febrile
şi, între timp, urmărea cu duşmănie mersul răscoalei, masele săseşti
priveau cu simpatie eforturile poporului secui. Nu întîmplător populaţia
săsească ,n-a pornit nicăieri în mod voluntar să lupte împotriva secuilor,
nici măcar în perioada înfrîngerii răscoalei. Desigur că Schaeseus, umanist
în adevăratul înţeles al cuvîntului, atît prin faptul că se pricepea la
versificarea clasică, cît şi pentru simpatia şi obiectivitatea cu care a urmărit
soarta răscoalei, nu a exprimat numai părerile sale subiective, ci
şi părerile multor saşi ardeleni contemporani lui.
CSELENYI BÉLA
Catedra de istoria R.P.R.
Universitatea „Bolyai"
35. Vezi: Schaeseus, op. cit., p. 105.