Atanasie Berzescu - Despre demnitate

Cu multă sârguinţă şi ură, Boica ne-a întocmit la fiecare dosarulşi ne-a trimis în judecată. Fiind minori, părinţii noştri au fostimplicaţi în proces. Să te ţii acum necaz pe capul nostru.Pe de o parte, directorului şcolii şi dirigintelui, le venea săne mănânce, nu altceva, de vii, iar pe de altă parte, părinţiinoştri, supăraţi foc pe noi că i-am făcut de râs, purtându-i pesălile tribunalului. Şi aşa, acum, noi toţi, bieţii de noi, întreciocan şi nicovală ne găsisem, vrând - nevrând, locul.Profesorul de gimnastică, Iovănescu, avea grijă de noi caun părinte. Horia Sima pe vremea aceea era profesor la liceul C.Brediceanu din Lugoj. Tot din Lugoj era şi Iovănescu. Dinîndemnul lui Horia Sima a venit avocatul Valeriu Străinu laCaransebeş şi împreună cu avocatul Niţă Cârpan au organizatapărarea. Amândoi ne învăţau ce să declarăm ca să ieşim bine laproces. Şi acum mi-aduc aminte de cuvintele lui tata de pe săliletribunalului din Caransebeş:— “Vezi ce mi-ai făcut? Tu, numa câta om, m-ai adus pela procese, pe aici pe gangurile astea întunecoase. Eu, om întoată firea, n-am păşit o dată prin judecăţi.” Parcă eram pe altălume.— “Numai tu ai fost în stare să-mi faci asta,” îşi încheietata învinovăţirea mea, înecându-şi amarul din sufletul lui.În timpul ăsta eu stăteam mâlcom, holbându-mi numaiochii. Nu ziceam nimic. Deşi mă certa, stăteam totuşi lipit de el.Ca mine erau toţi camarazii mei din mănunchiul de prieteni. Toţipleoştiţi în aparenţă, dar… mândri că luptam pentru neam şiţară.La proces am fost achitaţi toţi, dar eliminaţi pe un an dezile din toate şcolile din ţară şi definitiv din Şcoala Normală dinCaransebeş. După câte îmi aduc aminte, vă dau tabelul cu eleviieliminaţi atunci din şcoală:14