Atanasie Berzescu - Despre demnitate

MOARTEA GENERALULUI NICOLAE STOENESCULA NOUA-CULMELagărul morţii trebuia să-şi definească prin fapte numele.El ne enunţă conţinutul noţiunii de moarte. Noua-Culme, prindestin parcă, ne indică nouă, neamului românesc şi mai târziulumii întregi că am păşit pe culmi în afirmarea noastră şi, cu noi,poporul român, în lupta de rezistenţă şi de înfrângere acomunismului. Prin Noua-Culme şi prin întregul gulagromânesc şi îndeosebi prin Marea Revoluţie din Decembrie1989, neamul românesc a făcut un salt pe verticală. A realizatdialogul cu Dumnezeu.În lagărul morţii, Noua-Culme, al anului 1959, moarteaîncepuse să ne învăluie în mantaua ei din ce în ce mai mult. Aşacum am mai spus, în vara anului 1959 se declanşează oepidemie de gripă numită “asiatică”. Într-o baracă cu geamurilevăruite, unde razele soarelui pătrundeau slab de tot, mângâind pecât era posibil nişte feţe palide de stafii, se afla şi generalul deartilerie Nicolae Stoenescu. În timpul războiului, sub conducereamareşalului Ion Antonescu, el a fost ministru de finanţe. S-acomportat în mod excepţional, ca om şi ministru, fără să fie despecialitate. Este drept că a fost ajutat de Mircea Vulcănescu, unalt mare om de cultură al poporului nostru, dar şi un martir înlupta de rezistenţă împotriva comunismului. A murit la Aiud.Generalul Nicolae Stoienescu se numără printre mariigenerali ai armatei române în ţara întregită la 1918. Nevoile deorganizare a armatei au apărut instantaneu, pentru că la o ţarămare trebuia şi o armată puternică. La arma artileriei a fostpropus Nicolae Stoenescu. Deci, ofiţer superior de artilerie,profesor la Şcoala de Război, se dovedeşte a fi foarte capabil.259