Atanasie Berzescu - Despre demnitate

atmosferă caldă şi îmbietoare de familie: “Bine ca la noi acasănu-i niciunde!”Omul, peste tot pământul, aşa şi spune.Luni, 4 ianuarie 1993A mai trecut o zi. Afară s-a făcut mai frig, –7 grade. Esteo iarnă pe sec, fără zăpadă. După masă am plecat în vizită la dlMitrofan. Acolo am fost primiţi cu multă căldură. Cu noi a fostşi Nadina. Ne-a servit cu un vin bun de pe valea Rinului.Karlsruhe este la numai 2 km. de Rin. Aşa am petrecut câtevaore plăcute şi cu nostalgice amintiri din vremuri de demult.Către orele 20 am plecat spre casa lui Aron.Marţi, 5 ianuarie 1993Suntem în ajun de Bobotează, zi de post, zi de reculegereşi meditaţie. Aici, ziua aceasta de post o trăiesc în mine, cugândul la Cel de Sus, să ne ajute să ieşim la lumină. Mă gândescacum la Lugojel, la Alina şi Mărioara, care primesc preotul cucrucea. Cu smerenie şi cu pietate îl primeam şi sărutam crucea,sfânta cruce. Pe aici, în Karlsruhe, am observat că în ajun deBobotează umblă prin oraş copiii mai mari, îmbrăcaţi încostume speciale şi cu coroane aurite pe cap, cu Irozii şi cu stelemari aurite. Merg de la casă la casă, respectând şi realizânddatina din bătrâni. Aici, în Germania, Boboteaza se bucură de unmare respect şi se manifestă printr-o bogată ceremonie. Oamenişi popoare, în felul lor, respectă şi cred în acelaşi Dumnezeu, peîntreaga planetă Pământ. De s-ar ajunge odată la adevăratadragoste şi armonie pe pământ.Pe la 10 am plecat în oraş după fotografii şi dupăcumpărături. Afară-i frig cu minus 8 grade, un ger pe uscat.Suntem bine îmbrăcaţi, cu paltoane şi căciuli. Din nou am370