Atanasie Berzescu - Despre demnitate

Din cele descrise până acum am putea spune că, în lagăruldin Periprava, munca se desfăşura într-o notă aparte. Se aplicaudouă regimuri de muncă:a). Regimul drăcesc. În cultura mare a IAS-ului, subbiciul şi înjurăturile gardienilor. De câte ori munceam la culturamare, trăiam clipele de iad de la Noua-Culme şi Aiud. Aicilucrau 90% dintre deţinuţii coloniei. Niciodată nu mi-am pututexplica această mare diferenţă de comportament al pazei la loculde muncă. În timp ce, în colonie, după ce veneau oamenii de lalucru, toţi se bucurau de acelaşi tratament.b). Un regim mai blând. La toate punctele de lucru dincolonie, afară de cultura mare, munca se desfăşura în condiţiimai bune.Aşa se face că cei care au lucrat numai în cultura mare, n-au să înţeleagă niciodată că Periprava a fost şi o rază de lumină,dar pentru unii numai. Pentru ei însă a fost tot timpul un iad.Seara, când ne întorceam în colonie, eram dărâmaţi.Bălăbănindu-ne, de-abia ne târam la baraca noastră, unde,aşezându-ne pe pat, ni se părea că ne ducem cu pat cu tot înfundul pământului. Aşa eram de obosiţi în zilele când lucram lacultura mare.Cu totul altfel era la grădină. Se muncea în mai multălinişte şi pace. De multe ori interveneau ostaşii din cordonul depază. Şeful escortei era mereu în mijlocul nostru. Nu permiteanici o ieşire a gardienilor, precizându-le că la locul de muncă eirăspund de pacea şi liniştea din timpul lucrului. Aici, la grădină,muncind şi glumind, frunţile se înseninau, oamenii uitând destarea în care se găseau. Cea mai plăcută muncă era la începutde toamnă. Atunci începea recoltatul produselor grădinii. Rândpe rând, după cum se coceau, le strângeam. Se făceau stive maride varză, aproape de dig, în dreptul pontonului, de unde erau295