Atanasie Berzescu - Despre demnitate

minciuna să dispară, dacă vrem să fim în rândul oameniloradevăraţi.Spre seară au venit pe la noi Eli şi cu Ion, soţul ei. Amvorbit despre multe lucruri şi ne-am adus aminte de oameni şifapte de la noi din ţară. Am băut cu ei un vin foarte bun de peRin. La plecarea lor a venit şi Monica cu toată familia ei,Daniela şi Gigi, soţul ei. D-l Gheorghe Stredie este un omaparte. Aşa mi s-a părut mie. Un om înalt de statură, cu ochipătrunzători şi cu multă căldură sufletească, dar şi gata oricândde a sancţiona răul din om.Pe mine mă bucură mult faptul că socrul şi ginerele seîntâlnesc pe linia aceasta a omeniei. De aceea există între ei unrespect reciproc.Sâmbătă, 2 ianuarie 1993Înc-o zi din noul an. Leni şi Nadina pleacă la cumpărăturide dimineaţă. A venit Eli cu maşina după ele. Eu cu Aron amrămas acasă. Tot mai mult mă gândesc la ai mei. Timpul seapropie. După masă, eu cu Aron mergem la Monica şi Gigi.Acolo ne-am simţit foarte bine, vorbind despre toate. Am luat, laplecare, de la ei, un pachet pentru mama lui Gigi, în ţară. DinLugoj îl voi pune la poştă.Vorbind împreună cu toţii, Aron, Monica şi Gigi, amconstatat un lucru, că numai atunci când eşti departe de ţara ta,printre străini, îţi dai seama cât de mult îţi iubeşti ţara şi neamul.Despre greşelile conducerii vorbeşti cu durere şi revoltă, iarsperanţele în mai bine te aprind, te dinamizează, te însufleţesc.Nu ştiu cum vor fi alţii, dar eu aşa sunt.368