Atanasie Berzescu - Despre demnitate

Cu Ion V. Georgescu am trăit aceste clipe. Îl ascultamcum îmi povestea, trăind din plin cele auzite. Din când în cândmai găseam câte o caisă uscată, înţepenită pe câte o ramură. Oluam şi o spărgeam, mâncând sâmburele. Era amărui, cu gust demigdală. Flămânzi fiind, ni se păreau deosebit de gustoşi. Şi aşapovestind, ne mişcam de la pom la pom, uitând de noi. Înpovestirile lui, I.V. Georgescu avea grijă să-mi destăinuiască şilucruri mari. Probleme de cultură, de istorie şi mai ales din viaţaMişcării Legionare. Din mărturisirile lui am înţeles că fuseseucenicul lui Nae Ionescu. Prin el îl cunoscuse pe Corneliu ZeleaCodreanu.Într-o zi cu mult soare şi cu o boare de linişte în aer,printre caişii treziţi la viaţă, îmi spune:—“ Măi Tase, să fii acum atent la ceea ce-ţi voi spune. Îţivoi reproduce o discuţie între Corneliu Z. Codreanu şi prof. NaeIonescu, din vara anului 1937, la Bucureşti. Pentru mine este deo mare importanţă. Din acest dialog se conturează personalitatealui Corneliu Zelea Codreanu.Într-o bună zi din vara anului 1937, Căpitanul îl întâlneştepe prof. Nae Ionescu şi-l antrenează la o discuţie:— “Domnule profesor, aş vrea să stăm mai mult de vorbăasupra unei probleme care mă preocupă de multă vreme. Dorescsă-mi găsiţi un text biblic, o dezlegare din învăţătura creştină,prin care să-mi permită să declanşez o revoluţie armată pentru acuceri puterea de stat în România. Acum, când suntem un milionde membri cu simpatizanţi cu tot, eu aş putea în 24 de ore săocup această putere. Suntem o mişcare de mase, cea maiputernică la ora actuală. Asta este o realitate. Dar fără voia luiDumnezeu nu se poate.”— “Căpitane, îmi cereţi un lucru extraordinar de greu. Măvoi strădui să găsesc acest lucru, dar nu vă promit nimic.”263