Atanasie Berzescu - Despre demnitate

colindat prăvăliile. Acasă am ajuns pe la orele 13 şi 30 deminute, flămânzi şi înfriguraţi. În tramvai, în faţa noastră, eraupatru albanezi, două femei şi doi bărbaţi. La înfăţişare, fiinddestul de tuciurii, i-am luat drept ţigani. Vorbeau repede şi sepăreau a fi ţigani şi după grai. După un timp, unul din ei, maitânăr şi cu pălărie pe cap, îl întreabă pe Aron, în germană, dacăsuntem nemţi. Aron i-a răspuns că da. Ne fericea că aveamcăciuli pe cap, în frigul acesta. El trăgea de pălărie pe cap, căsimţea destul de bine frigul. Din vorbă în vorbă, ne spune căsunt albanezi de la Kosovo şi că iugoslavii sunt la pământ. Laurmă, Aron le spune că noi suntem Ciobané, adică români pelimba lor. Au sărit în sus de bucurie şi că aşa da, că dupăcăciulile noastre nu păream nemţi. Ne-am despărţit în mareveselie. Ajunşi acasă, cu un pahar de ţuică ne-am încălzit şi ammâncat foarte bine.Miercuri, 6 ianuarie 1993Botezul Domnului. Gândul şi dorul meu zboară către ceide acasă. De Sf. Ion voi pleca cu autocarul la orele 18. Aştept cuemoţie şi nerăbdare plecarea, deşi la Leni şi Aron m-am simţitexcelent. S-au purtat cum nici nu se putea mai bine. Nu ştiu dacăvreodată voi putea să fiu la înălţimea lor, mulţumindu-le din totsufletul. Azi suntem invitaţi la dl Sântion la masă. Eu, ca deobicei, m-am sculat tot de dimineaţă, făcând puţină ordine încameră şi apucându-mă să mai notez câte ceva în jurnalul meu.Toţi ne pregătim să mergem la Valeriu şi la Camelia. Pe la orele13 suntem primiţi cu multă căldură de familia Sântion, pe str.Händel nr. 25. Al doilea nume de botez al lui Valeriu este Ioan.A fost invitată şi familia Mitrofan. În total am fost 8 inşi. A fosto masă ca-n poveşti, cu de toate, şi servită de către Cameliadupă toate regulile artei. Şi acum şi aici am realizat un colţ din371