Vol. 1 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate ...

importanţă pentru sistemul informaţional o are infrastructura sa 1 , din care componenta
care dă adevăratul sens al existenţei acesteia este sistemul de informaţii al organizaţiei 2 .
Infrastructura informaţională cuprinde ansamblul sistemelor (reţelelor) de
informaţii, comunicaţii şi informatice (calculatoare), împreună cu bazele de date,
mijloacele tehnice şi produsele software pentru tratarea informaţiilor, integrate într-o
reţea globală şi interconectate funcţional, care trebuie să asigure o mare capacitate de
informare pentru comandă şi control (management), disponibilă tuturor utilizatorilor
autorizaţi ai structurii militare, in funcţie de nivelul lor decizional. Este o entitate
dinamică şi eterogenă, cu o configuraţie versatilă şi adaptabilă.
În cadrul sistemului informaţional, infrastructura cuprinde: sistemul de
informaţii, cuprinzând reţeaua informaţională cu resursele de date şi informaţii,
circuitele şi fluxurile informaţionale, procesele şi procedurile aferente, precum şi
utilizatorii; sistemul de comunicaţii, care reprezintă ansamblul constituit din centrele şi
liniile de comunicaţii împreună cu componentele acestora de ordin tehnic, logic şi de
management, cu diverse destinaţii, la care se adaugă terminalele asociate diferitelor
categorii de canale, interconectate corespunzător misiunilor, locului şi timpului de
realizare, organizate într-o structură determinată; sistemul informatic, care reprezintă
ansamblul compus din personal, metode şi tehnici de lucru, echipamente de introducere
şi extragere a datelor, de calcul, memorare şi comunicaţii, produse software şi proceduri
având ca destinaţie realizarea funcţiilor de culegere, transmitere, prelucrare, stocare şi
prezentare automată a datelor şi informaţiilor, într-un format adecvat pentru folosirea de
către utilizatori în procesul de fundamentare a deciziei.
Direcţia Informaţii Militare (DIM) constituie elementul cheie al procesului de
asigurare informaţională a organelor strategice de decizie (conducerii militare şi
politico-militare) a statului şi de execuţie (organele centrale ale Ministerului Apărării
Naţionale, Statului Major General, statele majore ale categoriilor de forţe ale armatei,
mari unităţi) şi coordonatorul de bază al sistemului de informaţii din cadrul
sistemului informaţional la nivel strategic.
În cadrul Armatei României structurile de informaţii militare organizate în cadrul
Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării (DGIA) asigură identificarea riscurilor interne şi
externe militare şi non-militare, precum şi a ameninţărilor la adresa intereselor fundamentale
ale României pentru evitarea surprinderii de orice gen şi în special a celei strategice 3 .
Informaţiile din zonele de operaţii constituie un factor esenţial pentru protecţia
forţelor naţionale şi aliate şi sunt culese în principal de către subunităţile de informaţii din
1
Pornind de la teoria rolurilor manageriale, G. Mentzas propune următoarele obiective ale
sistemelor informaţionale: sprijinirea procesului informaţional, respectiv culegerea, filtrarea şi
vehicularea datelor privind organizaţia; sprijinirea procesului de comunicaţie care asigură folosirea
simultană a informaţiei de către mai mulţi utilizatori; sprijinirea procesului decizional prin utilizarea
sistemului informatic [G. Mentzas, A functional Taxonomy of Computer−based information
systems, International Journal of Information Management, vol. 14, 1994, pp. 397−414].
2
Constantin ALEXANDRESCU, Gelu ALEXANDRESCU, Gheorghe BOARU, Sisteme
informaţionale – fundamente teoretice, Editura UNAp., Bucureşti, 2009, p.209.
3
Surprindere strategică - este forma cea mai amplă, mai complexă şi mai cuprinzătoare de
surprindere, cu efectele cele mai dramatice asupra securităţii, integrităţii şi independenţei naţionale.
Sunt puţine cazurile când surprinderea strategică a fost evitată
110