Vol. 1 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate ...

material, respectiv profituri, ci şi locuri de muncă, securitate, distrugerea relaţiilor
sociale. Ţările (slabe, dominate) vor pierde continuu resursă umană şi nu vor mai fi în
stare să beneficieze de economia cunoaşterii, noua economie a cărei dezvoltare este
bazată pe inovaţie, având în vedere faptul că resursele umane – care sunt motorul
inovaţiei – sunt pierdute. În lipsa cercetării ştiinţifice, care nu poate fi susţinută de
către statele slabe, subdezvoltate economic sau în plină criză, inovaţia se pierde în
beneficiul statelor puternice, care absorb toate resursele (umane şi materiale) de la
statele slabe. Statele dezvoltate absorb totul, iar cel mai bun exemplu este cel al
României, care nu mai dispune de creiere 20 . Pe fondul globalizării, libertatea distruge
dezvoltarea.
Dar România – sau oricare stat din Uniunea Europeană în situaţia ţării
noastre – nu mai este în măsură nici să recupereze investiţia în oameni, lucrătorii
studiază şi se specializează în România, pe banii statului, dar nu întorc nimic statului,
prin emigrare România pierde ceea ce a investit în oameni. Se pierd inclusiv cadrele
didactice, astfel că noile generaţii de lucrători ieşiţi de pe băncile şcolii, indiferent de
nivelul de calificare obţinut, nu mai sunt la fel de bine pregătite. Statele nedezvoltate
rămân tot nedezvoltate. Analizele empirice arată că emigranţii trimit acasă (în ţările
de origine) din ce în ce mai puţin bani, ca urmare a procesului de migraţie, aspect în
legătură şi cu modificarea proiectului de migraţie iniţial. Constatând că ţările din care
au plecat (şi ca urmare a nivelului mai scăzut de dezvoltare faţă de ţările de destinaţie
a fluxului de migraţie) rămân în continuare nedezvoltate (nu ne pot dezvolta fără
lucrători, care sunt emigraţi), emigranţii acceptă decizia stabilirii permanente în statul
în care se află, mai ales că între timp se obişnuiesc cu nivelul de viaţă, condiţiile de
muncă, noile reţele sociale în care au intrat, familia li s-a alăturat, copii beneficiază
de şcolarizare în noul stat în care se stabilesc. Nerevenind acasă, nu mai aduc fonduri
financiare – rezultat al migraţiei – care să fie folosite pentru a creşte consumul,
producţia, investiţia, pentru a susţine creşterea economică în statul de origine. Cu alte
cuvinte, parte a sistemului cercului vicios, statele mai sărace şi mai nedezvoltate
rămân în continuare mai sărace şi mai nedezvoltate.
Liberalizarea comerţului scoate mai mult în evidenţă diferenţa dintre ţările
dezvoltate şi cele subdezvoltate. Apreciem că măsurile de restricţionare a pieţei şi
mai ales măsurile dure contra migraţiei ilegale, atrag migraţia ilegală în piaţă, cu tot
ceea ce presupune existenţa formelor ilegale de deplasare a persoanei şi forţei de
muncă, inclusiv implicarea în fenomene infracţionale, care pun în pericol echilibrul
de securitate internă al statelor (şi al Uniunii Europene). Forţa de muncă flexibilă şi
20
Dar, pe de altă parte, România se mândreşte că cetăţenii săi ocupă poziţii de vârf în economia
cunoaşterii în statele dezvoltate, fiind totodată premianţi ai olimpiadelor internaţionale, câştigători
ai burselor la cele mai prestigioase universităţi din lume, ocupă poziţii de responsabilitate în marile
companii multinaţionale. Aceştia însă nu se întorc acasă… România nu mai dispune de doctori
(conform statisticilor, au emigrat câteva mii, atât doctori cât şi personal sanitar mediu, asistente),
ingineri sau alte categorii de specialişti. România nu mai are forţă de muncă, nici personal calificat
la nivel înalt, în lipsa infrastructurii de cercetare, dar nici personal cu calificări limitate sau personal
necalificat/subcalificat: migraţia a atras spre exterior toate categoriile de personal (deja la nivel
oficial se acceptă că peste 3 milioane de români locuiesc legal, muncesc, consumă şi plătesc taxe în
străinătate, estimările empirice urcând însă numărul total al românilor migranţi la circa 4 milioane).
386