Vol. 1 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate ...

Fiecare naţiune, în fiecare regiune, are acum de luat o decizie. Fie sunteţi cu noi, fie
sunteţi cu teroriştii. Din această zi înainte, orice naţiune care continuă să găzduiască
sau să sprijine terorismul va fi văzut de Statele Unite ca un regim ostil” 14 .
În al treilea rând, „Războiul global împotriva terorii”, avea să cuprindă
numeroase alte războaie purtate fie doar de Statele Unite, fie de Statele Unite
împreună cu partenerii săi din NATO. Iată denumirea oficială a acestor războaie:
„Operaţiunea Străduinţă Neobosită”, „Operaţiunea Libertate Durabilă” („Operaţiunea
Libertate Durabilă – Afganistan”, „Operaţiunea Libertate Durabilă – Filipine”,
„Operaţiunea Libertate Durabilă – Cornul Africii”, „Operaţiunea Libertate Durabilă –
Trans-Sahara”), „Zone de interdicţie a zborului în Irak”, „Operaţiunea Libertate în
Irak”, „Operaţiunea Zori Noi”, la care se adaugă luptele din Pakistan, Yemen şi
Kaşmir.
Un război de o asemenea anvergură, care să implice resurse atât de importante,
să fie purtat la scară globală şi să antreneze atâtea naţiuni, nu poate fi numit decât un
război mondial: Al treilea război mondial.
2. Structura terorii şi războiul ideilor
Dar „Războiul împotriva terorii” era un război diferit şi dintr-o altă perspectivă.
Pentru că, deşi răspunsul armat avea să fie prompt, prin atacarea Afganistanului, lupta
armată nu era totul, şi aceasta a fost decizia politică care a urmat analizei strategice
ulterioare atacului: „[...] în acele prime săptămâni de incertitudine nu a existat nici un
precedent indiscutabil de urmat. Eram confruntaţi cu o alegere printre multe evoluţii
diferite a evenimentelor. La un capăt al spectrului, am fi putut răspunde printr-o
strategie pur defensivă – chirchindu-ne în spatele graniţelor noastre şi retregându-ne
de pe scena lumii. La celălalt capăt al spectrului, puteam să căutăm răzbunare prin
represalii imediate – atacând naţiunile care sprijină teroarea, fără nici o strategie mai
largă cu care să abordăm adevăratele cauze ale problemei. Am respins ambele
extreme în favoarea unei abordări deliberate şi cuprinzătoare – una în care am folosit
toate elementele puterii naţionale pentru a păstra America în siguranţă acasă,
înţelegerea faptului că trebuia să purtăm bătălia cu inamicul peste hotare şi ideea de a
promova libertatea ca alternativă la teroare” 15 .
Analiza ameninţării teroriste făcute în Strategia Naţională pentru Combaterea
Terorismului din 2003 a dus la următoarea structură a terorii 16 :
14
http://www.britannica.com/presidents/article-9398253, accesat la 06.09.2012.
15
http://georgewbush-whitehouse.archives.gov/news/releases/2008/12/20081217-6.html, accesat la
05.09.2012.
16
https://www.cia.gov/news-information/cia-the-war-on-terrorism/Counter_Terrorism_
Strategy.pdf, p. 6, accesat la 10.09.2012.
277