Vol. 1 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate ...

constituirea proiectului vor fi prevăzute forţe, mijloace, echipamente, planuri,
principii şi reguli de utilizare a forţelor şi mijloacelor.
Implementarea proiectului cumulează măsurile şi acţiunile întreprinse pentru
transpunerea în practică a proiectului de protecţie a facilităţii. Parcurgerea graduală a
fazelor de implementare a proiectului va fi urmată de verificarea viabilităţii acestuia,
finalizată de certificarea atingerii parametrilor înscrişi în caietul de sarcini.
Concluzii
In toate situaţiile, responsabilii cu securizarea infrastructurilor critice iau în
calcul, în primul rând, asigurarea protecţiei necesare la nivelul infrastructurii, deci
asigurarea măsurilor defensive. De regulă, la asigurarea securizării obiectivelor este
acordată o atenţie mai redusă dimensiunii reactive, poate mai mult din aspecte
psihologice decât raţionale.
Amplitudine
Protecţia
(iniţială)
Cele două dimensiuni ale securizării sunt complementare. Protecţia sintetizează
dimensiunea defensivă, cu accentuat rol preventiv, de descurajare.
Reacţia ulterioară denotă o dimensiune reactivă, în care factorul destabilizator
ce a angajat facilitatea critică trebuie stopat din evoluţie, redus potenţialul combativ
al acestuia, eliminat din spaţiul obiectivului, trecându-se la re-securizarea facilităţii.
Re-securizarea va fi realizată la un nivel sporit faţă de situaţia anterioară la obiectivul
- ţintă. Detalii în fig. 3.
Bibliografie:
1. BĂDĂLAN, E.; SAVU, Gh.; BOTOŞ, I.; BOGDAN. V.; Tratat de criză
teroristă. Bucureşti: Editura Militară, 2011.
2. BOGDAN, V., Protecţia infrastructurilor critice, Bucureşti: Editura Militară,
2012.
84
Protecţia
(ulterioară)
Unităţi de măsură Timp
Figura nr.3 - Comparaţia protecţie-reacţie post-angajare - protecţie ulterioară