Vol. 1 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate ...

La nivel naţional şi la nivel operaţional, prezintă interes raţionamentul pentru
care capacităţile analitice OSINT sunt integrate în capacităţile analitice generale (allsource),
în doctrina britanică: „aceleaşi competenţe analitice şi procese manageriale
sunt necesare atât pentru informaţii din surse deschise, cât şi pentru informaţii
clasificate” 20 . Această abordare diferenţiază domeniul OSINT de celelalte discipline
de intelligence, în care specificitatea informaţiilor impune analiza specializată a
datelor, informaţiilor, mostrelor culese, înaintea analizei all-source.
Prin specificul domeniului, în special autonomia conferită de distanţa faţă de
activităţi ce implică informaţii secrete, operatorii OSINT îndeplinesc sarcini specifice
tuturor etapelor ciclului informativ, începând cu direcţionarea activităţilor curente,
managementul culegerii, evaluarea şi dezvoltarea surselor, culegerea / documentarea,
procesarea, analiza, producţia şi chiar diseminarea.
Deşi este privită ca «ruda săracă» în familia intelligence, pentru nu operează cu
informaţii secrete, disciplina OSINT se dovedeşte a fi extrem de dinamică, mai ales
după extinderea ramurii new media şi este, probabil, domeniul care integrează cel mai
avansat activităţile din etapele ciclului informativ, ştergând barierele dintre
direcţionare, culegere, analiză şi diseminare.
3. Soluţii de gestionare a mediului informaţional total
După cum am menţionat, informaţiile din surse deschise, tot mai numeroase,
sunt folosite în mod direct şi de către factorii de decizie, politicieni şi planificatori
civili, comandanţi şi ofiţeri de stat major. Sistematizarea întregului proces
informaţional este realizată, în prezent, prin activitatea numită managementul
cunoştinţelor la nivel decizional, care include şi produsele informative după
diseminarea lor.
În doctrina forţelor armate ale SUA, managementul cunoştinţelor este definit
ca fiind „actul de creare, organizare, aplicare şi transferare a cunoştinţelor pentru a
facilita înţelegerea situaţiei şi luarea deciziilor” 21 . În esenţă, definiţia nu diferenţiază
managementul cunoştinţelor de activitatea domeniului intelligence decât prin absenţa
oricărei referiri la caracterul informaţiilor vizate. Tot în viziunea Pentagonului,
cunoştinţele generale procesate în sprijinul factorilor de decizie sunt împărţite în
cunoştinţe explicite şi cunoştinţe tacite, ultimele constând în „înţelegere dobândită
prin studiu, experienţă, practică şi interacţiune umană” 22 . Diferenţierea este similară
ierarhizării din intelligence, în date, informaţii şi cunoştinţe, şi trimite la nivelurile de
operare în domeniul cognitiv al confruntării, în logica Războiului bazat pe reţea
(RBR).
20
JDP 2-00 Understanding and Intelligence Support to Joint Operations (Joint Doctrine
Publication 2-00), Centrul de Dezvoltare, Concepte şi Doctrină al Ministerului britanic al Apărării,
Shrivenham, Marea Britanie, august 2011, pp. 5-18.
21
FM 6-01.1 Knowledge Management Section, Departamentul Forţelor Terestre ale SUA,
Washington, 2008, p. 1-1.
22
Idem, pp. 1-2.
168