Vol. 1 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate ...

economică, comunicaţiile), argumentând „necesitatea de a consolida capacitatea de a
recurge la puterea blândă şi de a o integra mai bine cu puterea dură” 23 .
Rusia, în schimb, nu pare încă dispusă să combine cele două tipuri de putere,
apelând în continuare la puterea dură: intervenţia militară din Georgia, august 2008
(în contrast cu China, care, în acea vreme, impresiona lumea prin organizarea
exemplară a Jocurilor Olimpice şi marele număr de medalii câştigate), reprimarea
manifestărilor antiguvernamentale şi antiprezidenţiale, cu ocazia alegerilor
parlamentare (2011) şi prezidenţiale (2012) etc. De altfel, invazia rusă în Georgia a
avut un efect negativ incomensurabil mai mare decât realitatea conflictului, ceea ce
i-a făcut pe unii analişti, între care Edward Lutwak, să aprecieze că puterea blândă
este irelevantă.
În cazul Statelor Unite, putem afirma că acestea au început să folosească
puterea inteligentă încă imediat după cel de-al Doilea Război Mondial.
Un prim pas a fost Planul Marshall, iniţiat de George Catlett Marshall (1880-
1959; general, şeful statului major al armatei americane între 1947-1949), şi om
politic (Secretar de Stat, 1947-1949), plan de sprijinire a refacerii şi dezvoltării
economiei ţărilor europene după a doua mare conflagraţie mondială, în perioada
aplicării acestuia (1948-1952) guvernul american acordând ţărilor din Europa de Vest
credite şi subvenţii de circa 15 miliarde de dolari (sumă imensă pentru acea vreme).
Un alt pas a fost Programul Fulbright (Fulbright scholarship), iniţiat în 1946
de juristul şi omul politic (senator vreme de 30 de ani, 1945-1975), program, încă în
derulare, de care au beneficiat şi încă beneficiază şi în prezent, anual, mii de tineri
studenţi, masteranzi, doctoranzi, cercetători, profesori.
Au urmat:
- prima aselenizare (20 iulie 1969), în cadrul misiunii navei cosmice „Apollo
11” care, graţie transmisiei televizate în direct în toată lumea (inclusiv în România şi
alte ţări comuniste), a punctat enorm pentru Statele Unite. Primii paşi făcuţi pe solul
lunar şi cuvintele rostite de către astronautul Neil Armostrong (1930-2012) – „Un pas
mic pentru om, un salt uriaş pentru omenire” – vor face înconjurul lumii,
determinând, vrând-nevrând, un val de simpatie faţă de cei care au realizat o
asemenea performanţă, chiar dacă nu întotdeauna şi pentru marea putere americană.
- prima navetă spaţială (vehicul spaţial cu echipaj uman care se lansează în
spaţiul cosmic cu ajutorul unei rachete puternice şi revine pe Pământ cu mijloace
proprii de bord), respectiv Columbia, care a zburat în perioada 12-14 aprilie 1981 (cu
astronauţii John Young şi Robert Crippen), repetat în intervalul 11-16 noiembrie
1982 (cu patru cosmonauţi: Vance Brandt, Robert Overmyer, Joseph Allen şi William
Lenoir); au urmat alte navete, precum: Challenger, Discovery, Atlantis, Endeavour.
Se pot identifica, desigur, şi alte exemple…
Este interesantă punerea în antiteză a unor manifestări ale puterii blânde şi,
respectiv, dure, aşa cum a făcut-o, în 2008, analistul francez Dominique Moisi, care
aprecia că, în acel an, „în timp ce China dorea să seducă şi să impresioneze lumea
prin numărul de medalii olimpice câştigate, Rusia vrea să impresioneze
23
Thom SHANKER, Defense Secretary Urges More Spending for U.S. Diplomacy, în „New York
Times”, 27 noiembrie 2007.
308