Vol. 1 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate ...

iscuri în zona managementului informaţional. O exemplificare a acestui lucru este
faptul că operaţiile informaţionale, aşa cum sunt ele conceptualizate în doctrinele
euro-atlantice, au ca ţintă de bază ciclul decizional.
Din perspectivă civilă, conceptul de război informaţional atrage după sine o
multiplicare a raporturilor de forţă, în timp ce în plan militar există o aparentă
limitare a acestora (restrângerea puterii militare, datorită reducerii caracterului violent
al confruntărilor).
În contextul războiului informaţional, securitatea informaţională (INFOSEC-
Information Security) reprezintă protecţia şi apărarea informaţiilor şi sistemelor
informaţionale împotriva accesului neautorizat, a modificării conţinutului
informaţiilor aflate în faza de stocare, prelucrare sau transport şi pentru asigurarea
accesului utilizatorilor autorizaţi către aceste informaţii. INFOSEC cuprinde acele
măsuri destinate pentru descoperirea, informarea şi contracararea acestor tipuri de
acţiuni.
2.2.8. Războuil psihilogic - agresiuni subliminale
Războiul psihologic este o parte componenta a războiului modern. El a devenit
o generalizare şi permanentizare a violenţei, un nou gen de arma: arma psihologica.
El se circumscrie conceptului mai larg de influenţă socială. Influenţa reprezintă un
fenomen fundamental al vieţii individuale şi sociale, vizând modificarea atitudinilor
şi comportamentelor unor grupuri sau persoane.
Influenţarea psihologică desfăşurată de către agresor este un tip special de
influenţă care se poate numi manipulare.
Numeroasele lucrări de specialitate n-au clarificat încă raportul exact dintre
manipulare şi război psihologic. Părerile merg de la sinonimia termenilor până la
opoziţia lor. Mai mult decât atât: în loc de război psihologic (termen la care se tinde a
se renunţa), se folosesc şi alte concepte, cu acelaşi înţeles: lupta sau agresiune
psihologică, operaţii/acţiuni psihologice sau chiar război informaţional.
Indiferent de denumire, aceasta noua formă de război a devenit tot mai
eficientă iar ideea că victoria poate fi obţinută şi fără arme, doar prin convingere – nu
este noua, ea a însoţit fenomenul militar dintotdeauna.
Ca urmare, s-a simţit nevoia creării şi la noi de structuri specializate pentru a
oferi protecţie psihologică şi a se specializa în domeniul acţiunilor psihologice. Este
relevanta apariţia recenta a Manualului de operaţii psihologice şi creşterea gradului
de interoperabilitate cu structurile similare ale NATO.
Conflictul militar este, în sine, un teren propice fenomenului manipulării.
Factorii de risc ai câmpului de lupta şi situaţia–limita în care se afla militarul care
trebuie să trăiască atât pacea, cât şi războiul, ca doua stări distincte de normalitate, fac
deja vulnerabilă starea psihică a luptătorului.
Dacă agresiunea psihologică mai urmăreşte şi punctele sensibile, nevralgice ale
adversarului, perspectiva de a provoca panică, derută, confuzie, capitulare, este foarte
mare.
357