Vol. 1 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate ...

La români competiţia corectă este vizibilă în sport şi pe băncile şcolilor
(ciclurie primare) şi este înlocuită de interese meschine urcând treptele sociale.
Descurajarea instituţiilor, falsa percepţie că valorile se dezvoltă doar în afara
ţării, ideea că omul de valoare nu este căutat, îi determină pe români să caute
împlinirea profesională şi realizarea materială în afara graniţelor.
Faptul că inventatorii români şi-au materializat ideile în afară, deţinătorii de
Nobel s-au dezvoltat în afara României, elitele interbelice s-au şcolit în occident sunt
invariabilele argumente că în România este imposibil să se realizeze valori autentice.
Falsul teoriei face ca poporul să aştepte şi să accepte ideea că nu putem
produce dar putem importa. Importul este benefic atunci când se pretează domeniului
şi este periculos când el nu se poate racorda realităţilor.
Este benefic atunci când un individ care excelează într-un domeniu se dezvoltă
în instituţii din afara ţării, dar se impune condiţia dezvoltării pentru ţară, dezvoltării
pentru valorile naţionale, pentru societatea românească.
Importul de teorii care nu se aplică socialului sau economicului românesc
alături de experimente făcute de neexperimentaţi vor opri mersul social normal, îl vor
convulsiona şi îl vor trage înapoi.
Dezvoltarea elitelor trebuie făcută la bază prin atitudine şi apoi progresiv în
piramida profesiei. Omul înţelept se pune în slujba semenilor şi societăţii, face efort
pentru punerea în mişcare a energiilor şi are viziunea viitorului ţării. El este vector
pentru mase, este exemplu pentru generaţii şi catalizator pentru energii.
4. Perspectiva socio-umană
Trecând de la individ la umanitate se constată că acţiunile din toate timpurile,
spaţiile şi evoluţiile s-au centrat pe trei mari componente: supravieţuire, prosperitate
şi securitate 6 .
Analizând istoria României (succint în primele pagini ale articolului) am
prezentat o opinie asupra modului în care am tratat securitatea prin prisma alianţelor
dar fără a analiza comportamentul socio-uman.
Abordând ideea de continuitate, ca popor, constatăm că filonul românesc este
dăinuitor în istorie (peste 2000 de ani aproape în aceleaşi graniţe terestre).
Supravieţuirea ca obiectiv central a unit triburile geţilor şi dacilor sub Burebista şi
Decebal, nevoia supravieţuirii a dus la pârjolirea ţării în epoca medievală de către
locuitorii acestei ţări, îndemnul sau ordinul domniilor. Dorinţa supravieţuirii a
mobilizat masele de militari şi a canalizat energiile umane în eforturile războiului de
independenţă, primului şi celui de-al doilea război mondial. Supravieţuirea astăzi este
pusă în pericol de două elemente extrem de importante: migraţia şi natalitatea.
„Ubi bene ibi patria” – acest dicton latin, de altfel foarte iubit de lumea
globalizată, suscită o analiză a comportamentului uman care trebuie să asigure
suportul supravieţuirii.
6
Gheorghe VĂDUVA, Întoarcere la izvoarele de mâine, în Impact Strategic nr.2, Editura
Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2012.
243