Vol. 1 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate ...

infrastructură din Estonia, fapt care duce la paralizarea activităţii din această ţară.
Într-o reuniune de urgenţă a NATO, se decide că prejudiciul adus de hackeri este
suficient pentru a pune în aplicare Articolul 5 din Tratatul privind securitatea
colectivă semnat la Washington (la 4 aprilie 1949). Alianţa trebuie să repare
prejudiciul, să-l repereze pe agresor şi să propună măsuri pentru un contraatac, prin
mijloace cibernetice şi militare.
În pofida faptului că în scenariu este vorba de o „ţară africană”, în realitate
agresorii cibernetici (cei mai probabili) sunt consideraţi Rusia, China şi Iran. De
altfel, recent, secretarul american al apărării, Leon Panetta, a ameninţat cu „măsuri
preventive eficiente”, în cazul descoperirii unui pericol cibernetic serios la adresa
securităţii naţionale a SUA. Potrivit demnitarului american, consecinţele unor
asemenea atacuri, dacă acestea s-ar produce, pot fi comparate cu atacurile teroriste
din 11 septembrie 2001 şi ar putea duce la un „Pearl Harbor cibernetic”.
1.7. Riscuri şi ameninţări demografice
La prima vedere, formularea poate părea ciudată şi ar putea să apară întrebarea
ce legătură ar putea să aibă factorul demografic cu domeniul securităţii.
Raţionamentul este după cum urmează:
Populaţia în Europa, ca medie, scade numeric şi îmbătrâneşte În SUA
fenomenul este invers, adică creşte ca număr şi scade – ca medie de vârstă.
Pe termen lung, din punct de vedere economic, îmbătrânirea populaţiei (şi
România intră în această categorie) înseamnă deformarea piramidei categoriilor de
vârstă, care se traduce prin scăderea numărul persoanelor active, care trebuie să
întreţină la pensie tot mai multe persoane inactive, ieşite din sistemul economic.
Consecinţele pe termen mediu şi lung ale acestei tendinţe pot deveni greu de estimat
şi deosebit de grave.
Din perspectivă militară şi de securitate, această tendinţă de scădere
demografică are de asemenea consecinţe negative, pentru că înaintarea în vârstă – ca
medie – a populaţiei nu este de natură să speranţe cu privire la îmbunătăţirea
performanţelor şi abilităţilor militare, sportive şi de altă natură, necesare acestor
meserii specifice, distincte. Eufemistic vorbind, peste 10 – 20 de ani tinerii doritori să
lucreze în aceste domenii de activitate vor deveni tot mai rari şi mai preţioşi.
2. Oportunităţi pentru România
2.1. Scutul antirachetă
Deşi este o chestiune criticată şi în interior şi în exterior, acest subiect poate
deveni o oportunitate pentru România, dacă va fi abordată şi implementată cu
inteligenţă, cu tact, cu perseverenţă în colaborare cu partenerii americani, dar şi cu
ceilalţi aliaţi din NATO.
Decizia acceptării amplasării scutului antirachetă pe teritoriul României a fost
una îndrăzneaţă şi cu viziune. Succint, argumentele pot fi amintite astfel:
a) consolidarea parteneriatelor noastre, demonstrând prin fapte că putem
depăşi cadrul teoretic al colaborării;
60