Vol. 1 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate ...

. Identificarea problemelor
- după developarea stării actuale poate fi definit foarte clar setul de probleme reale;
- se impune realism şi nu exagerarea calitativă sau cantitativă;
- a se evita interpretarea realităţii din perspectiva propriilor percepţii;
- problemele pot fi actuale şi de perspectivă (termen scurt, mediu şi lung), acestea
din urmă pot fi generate de nesoluţionarea problemelor actuale;
- se va realiza o listă de priorităţi a problemelor, care are la bază opţiunile bazate pe
potenţialul real de gestionare a problemelor.
c. Identificarea obiectivelor
- după identificarea problemelor şi prioritizarea lor se vor alege obiectivele pe
termen scurt, mediu şi lung la nivel regional, naţional şi transnaţional;
- obiectivele vor fi abordate din perspectivă holistică, avându-se în vedere
intercondiţionările la nivel naţional şi internaţional;
- se va realiza analiza potenţialelor opţiuni de soluţionare a problemelor – prin
realizarea obiectivelor – şi se va face apel la întregul spectru de politici specifice
domeniului de referinţă (dezvoltare durabilă, economia verde, poluare, deşeuri,
silvicultură, ape, biodiversitate etc.);
- fiecare obiectiv va fi definit SMART (S - Specific, M - Măsurabil, unde este posibil
chiar prin indicatori, A - ce poate fi Atins, R - Relevant, realist, T – încadrat în Timp,
cu un orizont de Timp în care trebuie realizat)
c. Identificarea altor interese concurente
- identificarea obiectivelor şi problemelor altor actori, naţionali sau transnaţionali,
este vitală în cadrul abordării strategice;
- un caz semnificativ este Roşia Montană (şi cele din sfera resurselor strategice).
d. Identificarea şi analiza opţiunilor
- identificarea opţiunilor/soluţiilor posibile şi fezabile în realizarea obiectivelor
propuse;
- analiza fiecărei opţiuni/set de opţiuni din perspectiva costurilor şi riscurilor
asociate;
- la nivelul strategiei naţionale opţiunile vor include unul sau mai multe
mijloace/instrumente ale strategiei naţionale (politice, economice, psihologice,
informaţionale, militare, etc.);
- opţiunile pot apela la două sau mai multe mijloace, simultan sau secvenţial;
- exemple: mijloacele politice pot fi utilizate pentru adaptarea legislaţiei şi buna
guvernare, mijloacele diplomatice pentru promovarea poziţiei şi intereselor României
în cadrul unor organisme/organizaţii internaţionale ( UE, ONU – a se vedea RIO+20);
- în această etapă se impune creativitate profesională din partea celor care fac parte
din grupul de lucru şi consiliul ştiinţific;
- trebuie admisă ipoteza că unele probleme nu se pot rezolva, nu au soluţii imediate
(de regulă din considerente obiective).
e. Selectarea opţiunilor
- este etapa finală a procesului de realizare a strategiei;
- fiecare opţiune, analizată raţional în termeni de costuri şi riscuri, va fi examinată
din perspectiva probabilităţii de a soluţiona problemele şi de realizare a obiectivelor;
320