Vol. 1 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate ...

trebuie prevenite prin obiectivele strategiilor şi politicilor economice, sociale şi, în
final, de securitate naţională.
După cum am prezentat un rol deosebit revine şi dimensiunii de intelligence, în
care rolul de a gestiona informaţiile de securitate revine serviciilor de informaţii.
În acest sens, actuala Strategie de Securitate Naţională susţine că activitatea
serviciilor de informaţii, contrainformaţii şi securitate reprezintă o componentă
esenţială a sistemului securităţii naţionale, având ca scop principal prevenirea şi
avertizarea oportună privind riscurile şi ameninţările care creează sau pot crea
pericole la adresa valorilor şi intereselor fundamentale ale României, precum şi
protecţia adecvată împotriva unor astfel de pericole.
Priorităţile acestei activităţii vor viza: lupta împotriva terorismului
internaţional, a proliferării armelor de distrugere în masă şi a celorlalte riscuri
transnaţionale; monitorizarea eficientă a conflictelor locale care pot pune în pericol
securitatea României, a aliaţilor şi partenerilor, sau drepturile fundamentale ale
omului; contracararea criminalităţii transfrontaliere organizate, a corupţiei şi a
altor activităţi ilicite care pot pune în pericol securitatea naţională. 13
În aceste condiţii, misiunile şi atribuţiile structurilor de intelligence se află în
permanentă adaptare şi diversificare.
Din perspectiva României, asigurarea securităţii internaţionale şi naţionale
necesită:
- accelerarea procesului de transformare democratică a societăţii româneşti şi
realizării obiectivelor privind integrarea în spaţiul de securitate euroatlantică.Ca
naţiune interesată să se integreze în spaţiul de securitate euroatlantic, modelul de
urmat decurge din valorile şi normele asumate de comunitatea euroatlantică şi din
capacitatea de a ne afirma ca parteneri. Pentru a deveni parteneri în noua arhitectură
de securitate euroatlantică este nevoie de o guvernare flexibilă şi adaptabilă, care să
reprezinte cetăţenii şi în care aceştia să aibă încredere; poziţia României depinde de
capacitatea factorilor politici şi a societăţii civile de a construi un sistem democratic,
viabil;
- crearea şi susţinerea mecanismelor legale privind combaterea corupţiei,
expresia degradării puterii şi a capacităţii de gestionare (afectarea actului conducerii);
în cadrul acestui demers, o atenţie deosebită trebuie acordată prevenirii şi combaterii
crimei organizate, care constituie unul dintre pilonii majori ai corupţiei;
- abordarea globală a ameninţărilor transfrontaliere, în mod deosebit a
terorismului, care constituie ameninţarea comună pentru toate statele democratice;
- forţele de securitate ale României trebuie să se reformeze continuu, pentru a
face faţă noilor ameninţări.
Sistemul de securitate românesc se află într-un proces de reformă şi
modernizare, pentru a se adapta provocărilor secolului al XXI-lea şi cerinţelor ce
decurg din calitatea de stat membru NATO.
Securitatea naţională trebuie construită printr-un management integrat,
procesându-se informaţii multiple, informaţia fiind definitorie în construirea
13
Cf. Strategiei de Securitate Naţională - adoptat în şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării
din 17 aprilie 2006, prin Hotărârea nr. 62.
160