Vol. 1 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate ...

Aceasta este principala motivaţie pentru care au fost realizate regulamente: de
ordine interioară, de disciplină militară, de deontologie şi etică profesională, etc. În
sprijinul punerii în practică a măsurilor executorii privind abaterile disciplinare au
fost stabilite organisme cu rol de constatare.
Nerespectarea deontologiei profesionale, a eticii morale, sunt acţiuni menite să
aducă prejudiciu însemnat profesionistului cât şi organizaţiei. Sunt multiple situaţiile
în care un individ care îşi desfăşoară activitatea într-o instituţie este şi membru al
unui organism profesional este sancţionat atât de instituţia în care activează cât şi de
organismul profesional care i-a eliberat certificatul de liberă practică (de exemplu un
psiholog). Sancţiunile pe care organismul profesional le poate lua sunt măsuri simple
sau extrem de dificile pentru practician care merg până la excluderea din profesie. În
acest sens se poate înţelege că dacă organismul profesional i-a retras sprijinul
profesional excluzându-l din profesie nu mai poate practic profesia respectivă în
instituţia în care lucrează. Codul Muncii 5 actualizat prevede specificaţii concrete în
acest sens în capitolul referitor la încetarea de drept a contractului individual de
muncă prin art. 56 lit. g) de la data retragerii de către autorităţile sau organismele
competente a avizelor, autorizaţiilor ori atestărilor necesare pentru exercitarea
profesiei; cât şi la lit. h) ca urmare a interzicerii exercitării unei profesii sau a unei
funcţii, ca măsură de siguranţă ori pedeapsă complementară, de la data rămânerii
definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus interdicţia.
Nu trebuie omise situaţiile prin care stările conflictogene şi, implicit, de
indisciplină apar ca urmare a lipsei de respect faţă de un individ care se situează pe
un grad sau pe o treaptă profesională inferioară şi care deţine şi exprimă opinii.
Dreptul la liberă exprimare pentru toţi cetăţenii ţării este un act consimţit prin
Constituţie, indiferent de nivelul de pregătire profesională, vârstă, experienţă etc.
Astfel, art.23 alin.(1) şi (2) prevăd „Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor
sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin
imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.
Cenzura de orice fel este interzisă”. 6 Aşadar, exprimarea unei opinii nu înseamnă a
impune reguli, a stabili pârghii sau linii directoare.
În concluzie, putem afirma că „organizarea unui proces de lucrativ implică
respectarea unor reguli sau norme de conduită de către participanţii la munca în
grup” 7 . Astfel, disciplina muncii trebuie înţeleasă nu doar prin prisma obligaţiei
contractuale, ci şi prin natura relaţiilor sociale, iar aplicarea sancţiunilor disciplinare
în cadrul răspunderii disciplinare trebuie văzută ca un mijloc corectiv benefic.
Bibliografie:
1. ***Codul penal, Codul de procedură penală, Editura Hamangiu, 2011;
2. ***Constituţia României, 2003;
5
Legea nr. 40/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 — Codul Muncii, art.56 -
Cazuri de încetare de drept a contractului individual de muncă.
6
Constituţia României, 2003.
7
Constantin BELU, Dreptul muncii – ediţie revăzută şi adăugită, Editura Universitaria, Craiova,
2005, p. 224.
208