Vol. 1 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate ...

EFECTELE APLICĂRII SANCŢIUNILOR DISCIPLINARE
ÎN ORGANIZAŢIA MILITARĂ
Dr. Tania STOEAN *
Rezumat: Rolul acestei lucrări este, în primul rând, de a clarifica anumite aspecte privind
modul de raportare al şefului/comandantului în luarea unei decizii cu efect disciplinar, dar şi de a
reliefa posibilele riscuri, disfuncţii sau erori ce pot apărea ca urmare a aplicării/neaplicării
corecte a sancţiunii disciplinare.
Cuvinte-cheie: disciplină, sancţiune, infracţiune, responsabilitate personală şi profesională.
Din cele mai vechi timpuri, coerciţia, sub toate formele sale, a reprezentat o
modalitate de reglare sistemică, de corectare a devianţelor de la norme, legi şi
regulamente; zicerile populare „frica păzeşte bostanul” sau „bătaia e ruptă din rai” au
relevanţă atât la nivelul celulei familiei, cât şi în cultura organizaţională a tuturor
structurilor, indiferent de nivelul ierarhic. Astfel, cutumele bătrânilor, orice formă şi
tip de contract social, lege sau regulament de orice natură au inserate în conţinut
prevederi care vin să întărească prin sancţiuni sau pedepse, încălcările de la normele
acceptate iniţial.
Prin esenţa sa, armata este o instituţie care se bazează pe respectarea întrutotul
a tuturor prescripţiilor care reglementează activitatea specifică, disciplina şi ordinea
guvernând orice activitate, indiferent de nivelul de angrenare sau reprezentare. În
acest sens, societatea civilă asociază organismul militar cu noţiunile de onoare,
demnitate, respect, loialitate, responsabilitate, sacrificiu şi respect al legii. Imaginea
individului îmbrăcat în haine cazone devine un factor de echilibru, de încredere, de
respect şi de apartenenţă la naţiune.
Regulamentele prevăd moduri de acţiune clare şi concise în toate împrejurările
în care se poate regăsi militarul; este prevăzut modul în care se echipează, locul în
care se odihneşte, aspecte privitoare la alimentaţie, drepturile şi obligaţiile care îi dau
individualitate în organizaţie sau în exteriorul ei. „Toate aceste reguli se
subordonează unei cerinţe fundamentale - asigurarea ordinii şi disciplinei militare” 1 .
În general, conştiinţa formată a militarului este suficientă pentru a canaliza
individul pe traseul corect al unei conduite ireproşabile; alteori, din păcate, datorită
unor cauze obiective sau subiective, intervenţia şefului/comandantului este absolut
necesară în îndreptarea unor stări de fapt sau de drept. Necesitatea menţinerii
climatului specific impune luarea unor măsuri de îndreptare, de coerciţie, asupra
acelor militari care se abat de la normalitatea organizaţională.
În instituţia militară rolul disciplinei a fost consemnat, în principal, ca un
mijloc de atragere a răspunderii membrilor săi în eventualitatea comiterii unei abateri
*
Asistent universitar, Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, tania_stoean@yahoo.com.
1
Gheorghe NISTOREANU (coordonator), Vasile DOBRINOIU, Alexadru BOROI, Ilie PASCU,
Ioan MOLNAR, Valerică LAZĂR, Dreptul penal – partea specială, Editura Europa Nova,
Bucureşti, 1999, p. 617.
204