Vol. 1 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate ...

existenţei unor vulnerabilităţi, riscuri, pericole şi ameninţări comune, ce necesită
soluţii de aceeaşi natură. De aceea au apărut concepte noi sau redefinite cele mai
vechi cum ar fi securitate internaţională/colectivă 4 securitate comună/securitate prin
cooperare 5 , securitate naţională 6 , securitatea teritoriului/spaţiului de interes 7 . În
documentele americane este definit şi conceptul de securitate a spaţiului de interes,
adică Homeland Security 8 . Aceste concepte accentuează fie dimensiunea militară, fie
pe cele nonmilitare predominante.
Specialiştii fac totuşi distincţia între abordarea tradiţionalistă în studiile de
securitate, cu o viziune centrată pe stat 9 şi pe dimensiunea militară şi noul tip de
abordare multiconceptuală a securităţii şi a dimensiunilor sale, care extind sfera
agendei de securitate de la analiza problemelor militare la analiza, în paralel, a celor
nonmilitare 10 .
2. Dimensiunile securităţii
Securitatea este condiţia esenţială a democraţiei, rezultată din esenţa pactului
social, care obligă statul, ca expresie organizată a unor trebuinţe ale unei populaţii sau
naţiuni, să protejeze şi să promoveze interesele colectivităţii (comunităţi sociale şi
cetăţeni), care îşi asumă obligaţia de a veghea asupra tuturor şi a fiecăruia.
Securitatea internaţională şi naţională pot fi analizate atât din punct de vedere
funcţional (sistemic) cât şi structural.
Dacă din punct de vedere sistemic, securitatea globală poate fi caracterizată de
cinci subsisteme majore: politic, economic, social (socio-demografic, cultural şi
ecologic 11 , din punct de vedere al structurii, acesta poate fi caracterizată de
dimensiunile sale consacrate economică, socială, politică, militară, dar şi ecologică,
4
Marian SANDU, Eugen SITEANU, op. cit., p. 208.
5
Cf. Richard CHOEN, Micael MIHALKA, Securitate prin cooperare conţine patru componente:
securitatea individuală, colectivă, apărarea colectivă şi promovarea activă şi proiectarea
stabilităţii, şi ar trebui să mai includă şi securitatea naţională (apud: Eugen BĂDĂLAN, Laurian
ZAHARESCU, Sisteme Globale de Securitate - curs, Editura CTEA, Bucureşti, 2006, p. 126).
6
Conceptul securitate naţională în conformitate cu textul Doctrinei naţionale a informaţiilor pentru
securitate.
7
Conform Teodor FRUNZETI şi Alexandra SARCINSCHI, Securitatea internaţională.
Dimensiuni, strategii, politici în Teodor FRUNZETI, Vladimir ZODIAN (coordonatori), Lumea
2009, Enciclopedie Politică şi militară (studii strategice de securitate), Editura CTEA, Bucureşti,
2009, pp. 33-76, traducerea ad litteram a conceptului „Homeland Security” este „securitatea
patriei”, însă ea nu poate cuprinde toate caracteristicile prezentate de teoriile americane şi europene
în domeniu. O astfel de sferă de definire este mult prea îngustă pentru a putea reflecta complexitatea
conceptului. Deci este vorba despre securitatea a ceea ce numim “casă”, fie că acest spaţiu este
teritoriul naţional, fie cel al Uniunii Europene, fie cel transatlantic.
8
The National Strategy for Homeland Security, Office of the Homeland Security, USA, 2002, p. viii,
apud: Teodor FRUNZETI, şi Alexandra SARCINSCHI, op. cit., în Teodor FRUNZETI, Vladimir
ZODIAN (coordonatori), op. cit., 2009, pp. 33-76,, p. 61.
9
Edward A. KOLODZIEIJ, Securitatea şi relaţiile internaţionale, Editura Polirom, 2007, p. 41.
10
Idem, op. cit., p. 391, aceste analize ar trebui integrate (n.n.).
11
Apud: Teodor FRUNZETI şi Alexandra SARCINSCHI, op. cit., în Teodor FRUNZETI, Vladimir
ZODIAN (coordonatori), op. cit., 2009, pp. 33-76, p. 36.
158