Vol. 1 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate ...

economiei subterane, respectiv proliferarea criminalităţii. Exercitarea libertăţilor
generează aşadar multiple efecte asupra securităţii, în mod deosebit asupra celei
economice şi sociale, creându-se un cerc vicios. Pentru că manifestarea celor patru
libertăţi înseamnă şi libertatea de circulaţie a migranţilor (i)legali sau a persoanelor
implicate în activităţi infracţionale grave cu caracter transfrontalier, cum ar fi traficul
de persoane sau terorismul (infiltrarea în statele europene a unor persoane implicate
în acţiuni extremist-teroriste ori racolarea migranţilor – datorită în special situaţiei
financiare critice a acestora – în activităţi infracţionale de acest gen). De asemenea,
libera circulaţie a capitalurilor sau stabilirea companiilor transnaţionale pe teritoriul
comunitar pot genera la rândul lor activităţi infracţionale sau alte manifestări cu
caracter negativ.
Cercul virtuos al celor patru libertăţi ţine de mecanismul de ansamblu am
Uniunii Europene, presupunând o libertate şi mobilitate care au ca rezultat derularea
unor fenomene cu beneficii superioare, libertatea duce la mai bine şi mai bine. Din
contră, cercul vicios al celor patru libertăţi constată faptul că situaţia se înrăutăţeşte
în urma utilizării libertăţilor, economia stagnează sau este în regresie, în timp ce
oamenii (lucrătorii) pleacă, aleg emigraţia pentru muncă ca soluţie de viaţă.
În studiul său, Hanson (2000) vorbeşte despre prosperitatea şi libertatea
economică, ca un cerc virtuos, scoţând în evidenţă legătura dintre libertatea
economică pentru întreprinzători, în funcţie de regimul politic, şi prosperitatea
naţiunilor, respectiv venitul per capita. Afluenţa promovează libertate economică, în
timp ce sărăcia incubă revoluţii şi manifestări anti-piaţă (Hanson 2000: 525).
Cercetările pe care se bazează studiul amintit fac de asemenea referire la o spirală
virtuoasă a libertăţii economice şi venitului în lumea în dezvoltare. Iar limitările cu
privire la libertatea pieţelor şi modul de desfăşurare a activităţilor economice în
favoarea intervenţionismului statului în piaţă duce la riscul întreruperii acestui ciclu
virtuos al libertăţii economice şi prosperităţii, înlocuindu-l în cel mai rău caz, cu un
ciclu vicios al represiunii şi sărăciei (Hanson 2000: 526-527).
Libertatea de circulaţie a lucrătorilor (în context european/internaţional)
sprijină statele să elimine presiunea de pe piaţa muncii locală, scade rata şomajului,
pune o presiune în sensul creşterii veniturilor şi creşte rata remisiilor pentru statele de
origine a fluxurilor de migraţie pentru muncă. Dar totodată apar influenţe negative în
sensul lipsei ocupării, apariţia problemelor de ordin demografic şi creşterea migraţiei
creierelor (brain drain) (Thaut, 2009). Măsura libertăţii este cel mai bine descrisă de
calitatea investiţiilor, climatul de afaceri, taxele scăzute, politici monetare solide,
deschidere către pieţele internaţionale, respectiv orice acţiuni care promovează şi
susţin creşterea şi dezvoltarea. Cu cât mai liberal este regimul economic, cu atât mai
rapidă este creşterea economică subsecventă (Hanson 2000: 528). Relaţia implică o
creştere a veniturilor în respectivele state cu politici economice liberale. Problema
apare în situaţiile în care politicul nu reuşeşte să evolueze la fel de rapid precum
pieţele şi economia, sistemele politice nu reacţionează la fel de repede condiţiilor
economice apărute precum pieţele în cazul liberalizării politicilor (Hanson 2000:
528). De asemenea, mai este subliniat faptul că în momentul apariţiei unor restricţii,
în ideea de a reduce efectele crizei economice, restricţiile nu fac altceva decât să
382