Vol. 1 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate ...

acea dată, s-a prezentat un singur ofertant, respectiv o firmă germană...” 20
Dorinţa de a atrage nave sub pavilion românesc este salutară din punct de
vedere a revigorării unui sector economic important într-o economie globalizată. Ea
poate reprezenta o nouă sursă de venit la buget, dar şi o oportunitate de a crea noi
locuri de muncă şi a pune în valoare învăţământul universitar românesc de marină.
Problemele apar în momentul în care această activitate de înmatriculare şi
gestionare a registrului şi nu numai, ce ar trebui să revină exclusiv autorităţii statului,
urmează să fie atribuită printr-un contract de exclusivitate unui agent economic.
Este cunoscut că din ce în ce mai multe state îşi deleagă marea majoritate a
îndatoririlor lor tehnice, dar nu de înregistrare, unor societăţi de clasificare, de
preferat a celor din IACS 21 , a căror integritate profesională şi corectitudine este dată
de renumele lor internaţional.
Cu toate acestea, nu trebuie uitat că până la urmă, orice societate de clasificare
este o organizaţie economică privată care este guvernată de obţinerea profitului într-o
piaţă concurenţială. Dorinţa de a-şi menţine un portofoliu de clienţi şi de a obţine
profit cu orice preţ pot constitui vulnerabilităţi ale sistemului.
După 11 septembrie 2001, Organizaţia Maritimă Internaţională a trebuit să ia
în considerare riscurile ce pot apare ca urmare a actelor de terorism îndreptate şi
asupra navelor şi facilităţilor portuare. De asemenea, autorităţile au fost atenţionate să
acorde o mai mare importanţă identificării corecte a proprietarilor reali ai navelor şi a
tranzacţiilor lor financiare.
Interpunerea unui agent economic privat între autoritatea statului de pavilion şi
armator poate constitui o sursă de risc în mediul de securitate. Gestionarea registrului
maritim de o altă entitate, diferită de autoritatea competentă a statului, poate facilita
înregistrarea de nave cu probleme sau care pot genera în viitor probleme ce pot afecta
statul de pavilion. Registrul Maritim Internaţional trebuie să fie gestionat de către
autoritatea statului de pavilion, fiind deschis tuturor celor care respectă reglementările
şi standardele impuse.
Mai presus de obţinerea unui venit la buget este asigurarea unui mediu de
securitate corespunzător statutului de ţară membră NATO şi a Uniunii Europene prin
respectarea tuturor acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este
parte.
Concluzii
Articolul 91 din UNCLOS 22 menţionează necesitatea existenţei unei legături
reale şi vizibile între navă şi statul al cărui pavilion îl arborează.
20
Ion TIŢA-CĂLIN, Registrul maritim internaţional al României va fi administrat de o firmă
privată, Cuget Liber, Constanţa, ştire on line publicată 30 august 2012.
21
International Association of Classification Societies – Asociaţia Internaţională a Societăţilor de
Clasificare.
22
United Nations Convention on the Law of the Sea - Convenţia Naţiunilor Unite asupra Dreptului
Mării.
368