Vol. 1 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate ...

- creşterea numerică a populaţiei până la nivelul care garantează
potenţialul necesar pentru dezvoltarea economică, socială şi de securitate necesar
unui stat de dimensiune medie;
Interesele secundare necesar de urmărit sunt:
- integrarea graduală în uniuni şi alianţe (dacă nu suntem deplin integraţi
nu înseamnă că nu existăm) în funcţie de transformările pe care acestea le suferă.
Statutul de membru NATO şi UE trebuie să fie exploatat în a propune soluţii care ne
avantajează, în a ne ralia opiniilor şi modelelor care aduc câştig economic şi de
securitate;
- angrenarea în acţiuni în zone de reconstrucţie cu scopul clar de a sprijini
populaţiile în situaţii dificile (crize interne, conflicte interetnice), dar urmărind
permanent echilibrul dintre cheltuieli şi beneficii politice, diplomatice sau
economice;
- dezvoltarea unui statut de vector regional de securitate în zona mării
Negre şi bazinului Dunării.
Protejarea intereselor de securitate şi predictibilitatea în acţiunile contra
insecurităţii este necesar să se bazeze pe :
- dezvoltarea valorilor naţionale, cinste, corectitudine, unitate, respect
pentru muncă şi celor ştiinţifice, printr-o politică de educaţie naţională. Este nevoie
de inteligenţa care să producă noi idei şi soluţii pentru noi tehnologii, de forţa de
muncă educată pentru producţie economică (industrie şi agricultură), de personal
calificat pentru sănătate şi educaţie, de oameni cultivaţi care să dovedească gradul
înalt de civilizaţie al ţării;
- dezvoltarea unor relaţii economice, culturale şi de securitate în ţările din
proximitatea graniţelor (Turcia, Polonia, Cehia, Ucraina, Serbia) care au iniţiative în
acest sens. Baza relaţiilor trebuie să fie analizele profunde în care pericolul nu este
nici utopic, nici imaginar şi nici generalizat;
- dezvoltarea structurilor de securitate în raport cu riscurile şi
vulnerabilităţile la adresa securităţii şi nu în raport cu posibilităţile financiare (în
istorie s-a dovedit că resurse nu s-au găsit decât rar şi târziu). Criza nu poate fi o
permanentă scuză ci o provocare pentru a gândi eficient, holistic în interesul statului
şi corelat cu interesul naţional şi modul de securizare a acestuia.
Realitatea birocratizării societăţilor, dar mai ales a structurilor de conducere
unionale si a alianţelor (nu trebuie să contestăm valoarea profesională ci doar să
manifestăm reţineri legate de viziune, înţelegerea culturii, capacitatea şi dorinţa de
motivare a comunităţilor) coroborată cu semnificaţia motto-ului acestui articol ne
duce spre ideea că România poate şi trebuie să fie o ţară sigură şi cu viitor previzibil.
Condiţiile determinante sunt date de realizarea unităţii energiilor intelectuale şi
volitive într-o manieră altruistă, constituirea acestora într-un real think-thank care să
persuadeze decidenţii dimensiunilor politice, sociale şi economice pentru a realiza
ceea ce ne dorim – predictibilitatea unui viitor sigur al ţării noastre.
Sintagma că „securitatea înseamnă orice dar nu orice înseamnă securitate”
trebuie să ne determine să gândim că problema strategiei existenţei şi continuităţii
României nu trebuie să fie o problemă tratată în subsidiar.
247