Vol. 1 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate ...

1. Scopul protecţiei
Protecţia se realizează pe durata a cinci faze: semnalarea; pregătirea;
gestionarea crizei; limitarea pierderilor; refacerea.
Protecţia infrastructurilor critice este planificată, organizată şi realizată în
scopul menţinerii viabilităţii facilităţilor. Scopul protecţiei se atinge prin instituirea
neîntreruptă a unui ansamblu coerent de măsuri dinamice şi statice, în măsură să
preîntâmpine producerea de acţiuni ostile la adresa securităţii facilităţilor, desfăşurate
de factorii destabilizatori.
Timp
iniţial
Faza 1 Faza a 2-a Fazele a 3-4-a Faza a 5-a
Descoperirea factorilor distructivi
Considerăm că în cazul obiectivelor fizice, scopul protecţiei ăl reprezintă
descoperirea prezenţei şi acţiunii factorilor distrugători, zădărnicirea acţiunii acestora
şi reconfigurarea măsurilor de protecţie a populaţiei şi facilităţilor. Detalii în fig. 1.
2. Zonarea măsurilor de protecţie
Întârzierea / anihilarea factorilor distructivi
Protecţiei populaţiei şi facilităţii
Măsurile privind securizarea obiectivelor de interes sunt eşalonate pe o
adâncime considerabilă. Distribuţia acestora este neuniformă în spaţiul adiacent
facilităţii protejate. Trebuie stabilită distanţa de la care prezintă interes să fie luate în
calcul măsurile de securitate pentru un obiectiv ipotetic. Părerile pot să difere. În
practică este dificil de asigurat un punct de vedere unanim acceptat.
Pentru a oferi un reper analitic, considerăm că măsurile operaţionale de
resortul securizării pot fi structurate şi aplicate pe spaţii distincte de acţiune. Din
considerente tactic-aplicative, apreciem că zona operaţională ce caracterizează
obiectivele poate fi împărţită pe mai multe subdiviziuni, astfel:
- perimetrul obiectivului;
- sub-zona de proximitate a facilităţii;
- sub-zona de influenţă;
- sub-zona de interes.
77
Timp
final
Figura nr.1 -Liniile de forţă ale protecţiei infrastructurilor