Vol. 1 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate ...

care s-ar putea adăuga un acord swap (schimb valutar) între statele grupului. Un
demers ce evidenţiază intenţia BRICS de a-şi consolida structura financiară, de a-şi
îmbunătăţi imaginea la nivel mondial prin crearea unei solidarităţi interne puternice
cu scopul de a induce percepţia formării unui grup puternic în economia mondială.
Încă de la formare, BRICS a primit eticheta de grup formal al unor ţări aflate
într-un proces dinamic de creştere economică. Nu şi-au interconectat interesele şi nu
au dezvoltat platforme comune de cooperare într-o manieră solidă.
Influenţa lor economică nu poate fi contestată, însă puterea politică da. În
ultimul an s-au înregistrat declaraţii şi iniţiative ce arată ambiţia acestor state de a
reforma instituţiile mondiale şi de a contesta divizările tradiţionale ale sistemului
internaţional.
În principal ele au intervenit în accelerarea reformei Fondului Monetar
Internaţional şi a Băncii Mondiale, poziţie precizată într-un comunicat publicat după
Summitul de la New Delhi din 29 martie 2012. 13
Miza principală a criticilor şi a cerinţelor o reprezintă obţinerea dreptului la
mai multe voturi în cadrul FMI, astfel că Declaraţia de la Delhi pleacă de la premisa :
capacitatea de creditare a FMI ar trebui să se bazeze pe faptul că toate statele membre
au drepturi egale.
Într-un avânt de a se poziţiona în actor decisiv nu se conştientizează că astfel ar
trebui să se asume, în mod implicit, şi responsabilitatea globală. Totuşi, mesajul
transmis de BRICS nu poate fi ignorat, iar importanta pieţelor în curs de dezvoltare
rapidă se traduce inevitabil prin ponderea lor în economia globală. Cer o reprezentare
proporţională cu greutatea economiilor lor în instituţiile internaţionale.
Divizarea “Nord bogat” versus “Sud sărac” este prima critică adusă Băncii
Mondiale care nu şi-a îndeplinit rolul de mediator şi nu a respectat spiritul
principiilor, de parteneriat egal, pe care le promovează. Reclamă formarea unui tip de
dependenţă bazat pe mecanismul de „donatori şi destinatari”.
Primul pas către consolidarea BRICS apare o dată cu „Declaraţia de la
Delhi” 14 şi astfel se pot evidenţia o serie de iniţiative şi schimbări:
- Se reclamă o reprezentare la vot în cadrul FMI proporţională cu influenţa
economiilor lor;
- Consideră oportună candidatura ţărilor BRICS la preşedinţia Băncii Mondiale,
în condiţiile unui proces de selecţie deschis, transparent şi bazat pe merite;
- Au declanşat demersuri în crearea unui sistem valutar multipolar, prin
intermediul căruia instituţiile financiare BRICS să se crediteze reciproc în
monedele lor naţionale, scăzând astfel ponderea dolarului în plăţile lor
reciproce şi izolîndu-se de fluctuaţiile dolarului pe pieţele bursiere
internaţionale;
13
Planul de Acţiune de la Delhi, Al 4lea Summit BRICS, New Delhi, 29 martie 2012, consultat
online la: http://www.brics.utoronto.ca/docs/120329-delhi-declaration.html#actionplan.
14
Declaraţia celui de-al 4lea Summit BRICS de la New Delhi, 29 martie 2012, consultat online la:
http://www.bricsindia.in/delhi-declaration.html.
266