Vol. 1 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate ...

esponsabili pentru insuccesele proprii, s-au exacerbat până la nivel de ură. În
consecinţă, o parte importantă din lumea musulmană tinde să se coaguleze în jurul
elementelor radicale, să adopte un fundamentalism religios fanatic şi să considere că
actele detestabile de violenţă împotriva civililor sunt justificabile.
3. Africanii de la sud de Sahara, având natalitate exuberantă, şomaj exorbitant
şi guvernanţi corupţi, se zvârcolesc în sărăcie. Infestaţi de maladii, învrăjbiţi de
războaie interminabile şi lipsiţi de educaţie, africanii din sudul continentului au
perspective sumbre de redresare.
4. Încurajate de creşterea economică efervescentă şi de succesul reformelor
liberalizante, locuitorii din China, India şi Asia de Sud-Est manifestă optimism,
dinamism şi încredere în viitor. Guvernanţii respectivi, simţindu-se acceptaţi de
public, aspiră să menţină stabilitatea politică, să-şi consolideze imaginea de
susţinători ai dezvoltării economice şi să evite temporar conflagraţii majore, care lear
putea periclita legitimitatea. Inevitabil, aceste state vor deveni din ce în ce mai
puternice pe arena internaţională şi vor afecta evoluţia geopolitică a omenirii.
5. Traumatizată de haosul tranziţiei postcomuniste, populaţia Rusiei a acceptat
autoritarismul „ţarului” Putin, în speranţa că ţara îşi va redobândi statutul de putere
globală, că Rusia îşi va ameliora respectabilitatea pe arena internaţională şi că Putin
împreună cu Medvedev, aşa cum au promis, vor recupera grandoarea din vremea
sovietică. Împuterniciţi cu veniturile de la exportul de petrol şi gaze naturale, liderii
de la Kremlin au adoptat o politică externă duplicitară, arogantă şi agresivă.
6. Ţările din Europa Centrală şi de Est încă nu sunt capabile să renunţe la
identitatea naţională în favoarea europenismului. Neavând suficientă încredere în
capabilitatea militară şi înclinaţiile politice ale autorităţilor de la Bruxelles faţă de
Rusia, noile democraţii din Europa Centrală şi de Est sunt convinse că menţinerea
unei alianţe speciale cu NATO şi mai ales cu Statele Unite le conferă perspective de
securitate mai valide.
Existenţa unor resurse uriaşe dublate de o economie aducătoare de profituri şi o
politică echilibrată au propulsat în ultimii ani o serie de state în elita sistemului politic
internaţional, acestea putând râvni la statutul de mari puteri şi ridicând pretenţii
asupra sferelor de influenţă. Astfel, poate fi menţionat grupul BRIC format din patru
ţări care cunosc în prezent o creştere economică rapidă şi care ar putea urca, în
curând, între cele mai mari puteri mondiale. Este vorba despre Brazilia, Rusia, India
şi China. La acestea, ar mai putea fi adăugat cu oarece rezerve şi Mexicul. Grupul
american Goldman Sachs a prevăzut că economiile acestor ţări vor eclipsa total
actualele mari puteri ale lumii, până în anul 2050. Împreună, ţările BRIC adună peste
25% din suprafaţa totală a Terrei, 40% din populaţia lumii şi însumează un produs
intern brut de 15.435 trilioane de dolari. Împreună, ar fi o forţă de neoprit şi ar ocupa
locul 1 în orice clasament, la nivel mondial, mai notează Goldman Sachs. Conştienţi
de acest fapt, liderii celor patru ţări au început deja să stabilească relaţii şi legături,
făcând alianţe menite, în primul rând, să răstoarne dominaţia SUA atât în domeniul
economic, cât şi în cel politic.
Într-o primă fază, China şi Rusia au format „Shanghai Cooperation
Organization” (SCO), împreună cu republicile ex-sovietice din zona Asiei Centrale,
67