Vol. 1 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate ...

1.2. Securitatea, obiectiv politic. Securitatea absolută şi relativă.
Securitatea economică şi a spaţiului. Uniunea Europeana – SPAŢIU şi PUTERE
Securitatea a devenit un obiectiv politic specific la concurenţă cu alte obiective,
mai ales depăşirea crizei de resurse, respectiv lupta pentru resurse energetice. Se
consideră că nu există decât securitate relativă, dar şi că securitatea este o problemă
prin ea însăşi şi datorită unei ameninţări. Dacă securitatea se bazează pe percepţia
unei ameninţări la care răspunde o voinţă de a se proteja, atunci o provocare din acest
domeniu pentru Uniunea Europeană, din partea oricui ar veni, este aceea de a face
faţă ameninţării 6 .
Dimensiunea arhitecturală a securităţii europene se axează pe stabilirea
coerenţei fiecărei componente a securităţii, precum şi pe complementaritatea
acestora. Uniunea Europeană este o uniune de state şi nu de persoane, fiind o
organizaţie internaţională şi totodată supranaţională şi interguvernamentală, primind
denumirea curentă prin Tratatul de la Maastricht (1993) care completează şi cuprinde
Comunitatea Europeană (CE), denumită anterior Comunitatea Economică
Europeană (CEE) şi cunoscută de asemenea ca Piaţă Comună. Uniunea Europeană
este o construcţie fără precedent în timp şi spaţiu care a început în anii `50 ai
secolului XX şi nu a încetat să evolueze în virtutea tratatelor adoptate. De la origini,
două procese de fond – unul de adâncire (sporirea competenţelor Uniunii Europene)
şi altul de extindere în sensul sporirii numărului de membrii au marcat-o. Statele
fondatoare şi cele care li s-au alăturat de-a lungul proiectului european (începând cu
anul 2007, Uniunea Europeană numără 27 de membri, punând în discuţie problema
asigurării securităţii într-un spaţiu lărgit) au consimţit să înlocuiască în parte
tradiţionala cooperare interguvernamentală, în cadrul căreia fiecare stat este suveran
în decizii, cu organizarea unor instituţii supranaţionale cu propriile lor reguli juridice,
construcţia europeană rămânând totuşi o structură politică bazată pe interese naţionalstatale.
Libertăţile rezultă din pace, unitate şi egalitate (Borchardt 2010: 22). Conform
Tratatului de la Amsterdam, Uniunea Europeană trebuie menţinută şi dezvoltată ca
un Spaţiu de Libertate, Securitate şi Justiţie. Ulterior s-a adăugat şi calitatea de
Spaţiu de Bunăstare. Crearea unui spaţiu de libertate, securitate şi justiţie a fost
decisă pentru a permite cu adevărat libera circulaţie a persoanelor pe teritoriul
Uniunii Europene şi pentru a se putea întreprinde acţiuni mai eficiente în lupta
împotriva crimei organizate şi a fraudei. Pornind de la principiul economic al liberei
circulaţii a forţei de muncă, legislaţia comunitară a implementat o serie de prevederi
care ţin în aceeaşi măsură de sfera drepturilor omului şi de problematica securităţii
(Rădulescu 2005: 73). Prin Tratatul de la Maastricht, domeniile legate de justiţie şi
afaceri interne au fost incluse în Titlul VI al Tratatului (numit al III-lea Pilon), ceea
ce însemna că deciziile erau luate conform procedurilor inter-guvernamentale. Prin
6
În acest context este importantă discuţia cu privire la informare şi dezinformare, în scopul
eliminării psihozei cu referire la o serie de pericole, care poate avea ca efect final coborârea
nivelului de dezbatere şi analiză a aspectelor securizării/securităţii la un nivel scăzut (respectiv
aruncarea în derizoriu a problematicii securităţii şi eliminarea subiectului de pe agenda
publică/politică a celor însărcinaţi cu asigurarea securităţii).
375