Vol. 1 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate ...

apărarea sa pentru a realiza securitatea societală care se referă la identitate, cultură
şi la supravieţuirea societăţii în faţa condiţiilor schimbătoare şi la ameninţările reale
sau probabile. Rezultă astfel că securitatea are mai multe semnificaţii, având o
valoare relativă, tributară culturii naţionale, tradiţiilor, concepţiilor şi opţiunilor
politice precum şi opţiunilor teoretice adoptate de către diferiţi autori. De aici rezultă
şi răspunsul la întrebarea privind congruenţa securităţii şi libertăţii. Conform
abordării lui Baruch Spinoza şi Georg W.F. Hegel (exprimare preluată ulterior de
Karl Marx şi Georgi Valentinovich Plehanov şi dobândind putere de aforism),
„libertatea este necesitatea înţeleasă”, iar libertatea ca necesitate înţeleasă implică şi
ideea de securitate: „sunt liber în spaţiul acoperit de securitate; sunt liber şi nu sunt
ameninţări asupra mea”.
Sistemul de securitate europeană deţine elemente constitutive interconectate,
printre care se numără cu rol major cele economice, politico-militare, energetice şi
climatice. Uniunea Europeană, ca uniune economică a cărei esenţă este Piaţa Unică,
este fundamentată pe asigurarea celor patru libertăţi de circulaţie: a persoanelor
(inclusiv a lucrătorilor), libertatea de stabilire – libertatea de a oferi servicii, libera
circulaţie a bunurilor şi libera circulaţie a capitalurilor. Problematica modului în care
funcţionează cele patru libertăţi fundamentale vizează modul de derulare a
proceselor: cercul virtuos sau cercul vicios al libertăţilor.
Cercul virtuos al celor patru libertăţi presupune o libertate şi mobilitate care are
ca rezultat derularea unor fenomene cu beneficii superioare, libertatea duce la mai
bine şi mai bine. Din contră, cercul vicios al celor patru libertăţi constată faptul că
situaţia se înrăutăţeşte în urma utilizării libertăţilor, economia stagnează sau este în
regresie, în timp ce oamenii (lucrătorii) pleacă, aleg emigraţia ca soluţie de viaţă.
Exercitarea libertăţilor generează multiple efecte asupra securităţii, în mod deosebit
asupra celei economice şi sociale, creându-se un cerc vicios: cele patru libertăţi
înseamnă şi libertatea de circulaţie a migranţilor (i)legali sau a persoanelor implicate
în activităţi infracţionale grave cu caracter transfrontalier, cum ar fi traficul de
persoane sau terorismul. Iar libera circulaţie a capitalurilor sau stabilirea companiilor
transnaţionale pe teritoriul comunitar pot genera activităţi infracţionale sau alte
manifestări cu caracter negativ, propagate global, transfrontalier.
Lucrarea îşi propune tocmai a scoate în evidenţă manifestarea acestui cerc
vicios şi implicaţiile lui asupra funcţionării Uniunii Europene 4 ca spaţiu de libertate,
securitate, justiţie şi bunăstare, în contextul global al mediului de securitate:
securitatea în condiţiile libertăţii de circulaţie a lucrătorilor şi persoanelor, a libertăţii
de stabilire şi de prestări de servicii, respectiv raportul dintre atribuirea de
suveranitate şi dinamica capacităţii Uniunii Europene de a asigura (proteja)
securitatea economică a statelor membre într-un spaţiu lărgit (ecuaţia Spaţiu –
Securitate – Putere).
Subliniem faptul că la acest moment nu intenţionăm identificarea (oferirea)
unor soluţii general valabile pentru problematica distorsiunilor implicate de cercul
4
Uniunea Europeană – o uniune de 27 de state cu aproape 500 milioane de cetăţeni: un actor
regional ce urmăreşte îmbunătăţirea capacităţii de a asigura securitatea economică naţionala,
regională şi internaţională (securitate statală şi securitate umană).
373