Vol. 1 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate ...

dacă acesta va fi restructurat. În termeni economici, militari, strategici şi diplomatici
nu există nici un dubiu că poziţia Indiei se întăreşte. Este încă imposibil de prezis
dacă India va reuşi să-şi exploateze la maximum potenţialul, dar mulţi indieni
consideră că ţara lor este finalmente gata să ocupe locul pe care-l merită pe scena
internaţională. Deşi India va înfrunta o presiune severă ca urmare a schimbărilor
climatice cauzate de încălzirea globală, atitudinea Guvernului de la New Delhi este
una de nepăsare faţă de criza ce se iveşte. El a fost totuşi de acord ca ţările dezvoltate,
responsabile pentru marea parte a emisiilor de gaze ce cauzează încălzirea globală, să
aibă parte de un nivel mai ridicat de restricţii.
3.6. Brazilia
Pe locul 5 în topul mondial din punctul de vedere al exporturilor şi al
numărului de locuitori, cu aproape 190 de milioane de cetăţeni, se află Brazilia. În
America de Sud, însă, această ţară domină ambele clasamente, fiind şi cea mai mare
şi cea mai populată. Aici reformele economice bine gândite au stat la baza dezvoltării
ţării, care a ajuns a zecea economie a lumii şi a noua din punctul de vedere al
produsului intern brut, potrivit FMI şi Băncii Mondiale. După ce şi-au dezvoltat
sectoarele interne ale economiei (agricultura, mineritul, serviciile), brazilienii s-au
concentrat pe exporturi, iar în prezent vând peste hotare tot felul de produse, de la
cafea şi soia, la avioane şi automobile, de la electronice, textile şi încălţăminte, la suc
de portocale şi oţel. În anul 2002, Brazilia a primit de la FMI un ajutor record de 30
de miliarde de dolari, menit să relanseze economia. Liderii ţării au folosit extrem de
inspirat banii, astfel că împrumutul a fost returnat înainte cu un an de termenul limită,
în anul 2005. Economia s-a pus pe picioare cum nu se poate mai bine, iar apoi
autorităţile s-au gândit la infrastructură.
Agricultura braziliană, în special masivele producţii de soia, se orientează spre
cererea statelor din Asia de sud-vest, India şi China fiind principalele destinaţii.
Exporturile agricole din Brazilia spre China le-au depăşit pe cele din SUA către
Japonia. Iar Brazilia are încă potenţial agricol, chiar şi în condiţiile competiţiei dintre
culturile de soia pentru export şi trestie pentru etanol: din 440 milioane hectare de
teren arabil, doar 1% este folosit pentru trestie, 4% pentru soia şi 27% pentru
zootehnie. Majoritatea terenurilor aparţin marilor latifundiari locali sau
multinaţionalelor agricole. De aceea, China vrea să investească în agricultura
braziliană şi infrastructura aferentă ei, pentru a-şi asigura aprovizionarea cu alimente
dincolo de cei care o controlează acum. Din 2004, Brazilia şi-a dublat anual
exporturile de soia în China, până la 11 milioane de tone anul trecut. Imensitatea
volumului pune Braziliei două probleme: dependenţa de exportul materiilor prime şi
diversificarea achizitorilor.
Prin urmare, este clară tendinţa Braziliei de a acapara importante pieţe de
desfacere şi de a-şi spori influenţa economică la nivel mondial în acelaşi timp cu
emiterea unor pretenţii de accedere în Consiliul de Securitate şi totodată de creştere a
influenţei sale în arena mondială.
73