Vol. 1 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate ...

(comandă, control, comunicaţii), etapă în care rolul sistemelor de comunicaţii a
devenit tot mai vital în gestionarea noilor sisteme de armament 14 .
Prin sporirea ponderii componentei informaţionale s-a impus ca importantă şi
gestionarea unei noi componente tot mai decisive a operaţiei militare – confruntarea
informaţională care implică producerea şi diseminarea datelor şi informaţiilor
militare, aspect ce a condus la varianta C3I. Evoluţia sistemelor de luptă a impus
necesitatea prelucrării unui volum mare de informaţii şi luarea deciziilor în timp
deosebit scurt. Acest lucru a determinat omniprezenţa aparatelor de calcul, ceea ce a
condus la reformularea sistemului din C3I în C4I.
Publicaţiile militare de specialitate şi majoritatea doctrinelor şi regulilor militare
occidentale promovează conceptul „C4I systems”, iar NATO utilizează conceptul C3I cu
sensul de „comandă şi control, consultanţă şi informaţii”, iar prin CIS apar reprezentate
aparatele de comunicaţii şi informatice ca şi sisteme de suport informaţional.
Sistemele de comandă, de control şi de comunicaţii, computere, informaţii,
supraveghere şi recunoaştere – C4ISR care vor sprijini forţele militare ale României
trebuie să aibă capabilitatea de a se adapta rapid la cererile luptătorului pentru a face
disponibile informaţiile care sunt importante, pentru a le asigura acolo unde sunt necesare
şi pentru a garanta că ajung în forma corectă şi în timp oportun spre a fi utilizate. În mod
esenţial, obiectivul fundamental al sistemelor C4ISR este de a obţine informaţiile critice la
locul corespunzător şi la timp pentru a permite forţelor să câştige în oportunitatea
acţiunilor şi pentru a îndeplini obiectivele întregii game de operaţii militare.
Pentru prima dată se încearcă dezvoltarea sistemelor militare din clasa C4ISR,
prin elaborarea şi aprobarea unui document de tip strategie, care să ţină cont de
conjunctura politico-militară naţională şi internaţională, precum şi de un set de factori,
printre care: aprobarea concepţiei de comandă-control a structurii de forţe; activitatea
de analiză a stadiului de îndeplinire a obiectivelor forţei asumate faţă de NATO;
aprobarea noului concept strategic al NATO şi a viziunii NATO pentru domeniul C3
(consultanţă, comandă şi control); lecţiile învăţate din teatrele de operaţii; apariţia
recentă în cadrul legislaţiei naţionale a unor prevederi referitoare la protecţia
informaţiilor structurilor critice, inclusiv a celor din domeniul tehnologiei informaţiei şi
comunicaţiilor, sau la apărarea cibernetică; limitarea temporară, generată de criza
economico-financiară mondială, a resurselor financiare alocate funcţionării şi, mai ales,
dezvoltării sistemelor militare de comunicaţii şi informatice. 15
Scopul capabilităţilor CIS/C4ISR ale Armatei României este să asigure
suportul tehnologic şi informaţional pentru: consultări politico-militare la nivel
naţional şi al NATO, ca un proces de schimb de informaţii între structurile cu
responsabilităţi, în vederea definirii opţiunilor de răspuns, armonizării poziţiilor şi
luării unor decizii; dezvoltarea, implementarea şi interconectarea de sisteme integrate
de comandă, control, comunicaţii, calculatoare, informaţii, supraveghere şi
recunoaştere, cu nivel de performanţă, interoperabilitate şi eficienţă, suficiente pentru
a-i permite structurii de forţe să evalueze corect situaţia, să planifice şi să execute
14
Cf. Ion ROCEANU, Fundamente ale sistemelor C4I, Bucureşti, 2004, p.49.
15
Ovidiu TÂRPESCU, Constantin POSTOLACHE, Strategia de dezvoltare a capabilităţilor
CIS/C4ISR în Armata României în perspectiva anului 2020, G.M.R. 3/2011, p.41.
118