Vol. 1 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate ...

j) demilitarizarea Europei (soluţia soft-dezinteresul pentru investiţie în forţele
de securitate, căutând mai mult investiţii comune în producţia de armament vandabil
pe pieţele externe), transferul interesului militar al SUA din Europa în Asia şi
dezvoltarea economică şi militară a Rusiei sunt factori de influenţă în analiza de
securitate;
k) politicile de securitate sunt o obligaţie a statului, dar se constată că acestea
sunt adeseori influenţate de factorul economic, care trece peste vulnerabilităţile pe
care le generează cu scop de profit. Prezenţa banilor şi a companiilor ruseşti în
economia statelor UE (export de gaze naturale, import de tehnologie, civilă şi
militară) sunt dacă nu o ameninţare atunci cu siguranţă o vulnerabilitate la adresa
securităţii;
l) mutarea conflictelor în Asia nu este o certitudine că acestea nu vor migra în
Europa. Parcurgem criză financiară care determină masele să fie violente, care
transformă regimurile politice, care tind să aducă în avanscenă radicalismul.
Minorităţile solicită tot mai multe şi mai aberante drepturi care de multe ori le sunt
satisfăcute de dragul păcii sociale. Perseverenţa cu care minorităţile urmăresc
autonomia şi corelarea acţiunilor revendicative cu situaţii de criză socio-economică,
reprezintă pentru România un element de vulnerabilitate;
m) în general alianţele garantează stoparea conflictelor şi nu neapărat refacerea
graniţelor. Supravieţuirea românilor ca popor în acelaşi teritoriu (şi poate chiar extins
în vechile graniţe) se poate realiza având o politică de securitate care să pornească de
la analiza şi definirea: interesului naţional vital, a celor principale şi de asemenea a
celor secundare.
Interesului naţional vital trebuie să fie reprezentat de permanenţa existenţei
statului român în actualele graniţe.
Interesele naţionale principale de urmărit pentru a asigura interesul vital trebuie
să fie:
- protejarea resurselor solului şi subsolului, urmărind exploatarea raţională
a acestora;
- dezvoltarea economică prin aport de capital autohton (garantarea
împrumuturilor de către stat), dar şi prin import de capital străin condiţionând accesul
prin garantarea longevităţii investiţiei. Experienţa ne-a dovedit că marile concerne
internaţionale nu au legătură cu ţările ci doar cu preţul forţei de muncă şi cu gradul de
profit;
- obţinerea, menţinerea şi garantarea accesului la piaţa externă a resurselor
şi importului de înaltă tehnologie;
- dezvoltarea relaţiilor cu statele în care este prezentă diaspora
românească. Scopul acestor relaţii trebuie să fie acela de a ne proteja co-sangvinii, de
a exploata imaginea bună pe care aceştia au creat-o ţării noastre sau în caz de nevoie
în a determina pe concetăţenii noştri să se adapteze la cerinţele acestor state.
Problemele concetăţenilor care muncesc în afara graniţelor trebuie să fi o problemă a
statului şi nu doar a comunităţii respective;
246