Vol. 1 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate ...

milioane de oameni au sărăcit, mii de afaceri au dat faliment. Guvernele resimt lipsa
măsurilor de relansare economică.
Numeroşi analişti văd în fondul de salvare din zona euro, constituit sub numele
de Mecanismul European de Stabilitate (MES), o modalitate de salvare a ţărilor de
criza datoriilor suverane. Noile instrumente de salvare au fost avizate de Curtea
Constituţională de la Karlsruhe. MES va funcţiona ca şi orice altă organizaţie
financiară, conducerea fiind asigurată de şeful Fondului European de Salvare
Financiară, Klaus Regling. Pentru asigurarea stabilităţii financiare, MES are prevăzut
un buget de 700 miliarde EURO – 80 miliarde plătite de cele 17 state ale zonei euro,
620 de miliarde – garanţii de stat. O sumă mobiliă de 500 de miliarde poate fi
împrumutată. Experţii în domeniu au păreri împărţite asupra posibilităţilor reale de
acoperire a necesităţilor financiare în condiţiile în care ar avea loc explozii în Spania
sau Italia. Planurile de austeritate implementate de guvern, efectele crizei datoriilor,
respectiv gradul uriaş de îndatorare, competitivitatea redusă, au făcut din cea a treia
mare economie a zonei euro, Italia, una dintre verigile slabe ale Europei. Spania
trebuie să anunţe un nou pachet structural de reforme până la sfârşitul lui septembrie.
Ministrul pañol de finanţe insista, conform presei internaţionale, că programul actual
de reforme şi de reducere a deficitului este pe calea cea bună. Grecia a căpătat timp,
mai mulţi miniştrii de finanţe lăsând să se înţeleagă că Atena poate beneficia de mai
mult timp pentru implementarea reformelor. În acest timp, exporturile şi importurile
Chinei au crescut în luna august mai puţin decât erau prognozate, ducând la
accentuarea temerilor că are loc o încetinire bruscă a economiei.
Prima întâlnire a Consiliului guvernatorilor MES a avut loc pe 8 octombrie,
întâlnirea echivalând cu intrarea în vigoare a noului sistem de salvare a Zonei Euro.
Olivier Blanchard 5 , economistul şef al Fondului Monetar Inernaţional,
comentând pe marginea crizei datoriilor, declara recent că “nu este un deceniu
pierdut.... Dar cu siguranţă este nevoie de cel puţin zece ani de la debutul crizei
pentru ca economia mondială să revină la o stare decentă....”. Aserţiunea publicistului
francez Jean – Marie Colombani 6 defineşte, în opinia mea, adevărata problemă a
anului 2012:”Găsirea drumului corect, a dozei corecte între ceea ce este obligatoriu
pentru a scăpa de datoriile publice care paralizează şi măsurile de recuperare necesare
pentru a găsi calea creşterii şi a reda speranţa este astăzi lucrul cel mai greu de
făcut.” 7 Lăudata austeritate europeană trebuie să lase locul unei noi strategii de
dezvoltare globală.
3. Reformarea cadrului legislativ care reglementează salarizarea în
România
Pe fondul efectelor crizei economice mondiale, fostul ministru al finanţelor,
Daniel Dăianu, avertiza, încă din 2008, asupra accentuării derapajului inflaţionist şi a
adâncirii deficitului extern, dar mai ales asupra pierderii încrederii în leu.
5
Interviu acordat site-ului Portfolio.hu, citat de Reuters, 4 octombrie 2012.
6
Fost director al cotidianului „Le Monde” în perioada 1994 – 2007.
7
Articol apărut în cotidianul spaniol „El Pais”.
179