Vol. 1 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate ...

contrare celor pe care le promovează, atât cele teologice, cât şi cele politice sau în
legătură cu ordinea socială. În plan practic, aceasta înseamnă că în societăţile în care
asemenea opinii sunt predominante, orice individ care nu este un adept sau un
credincios este considerat un cetăţean „de categoria a doua”. În plus, ele au un
caracter militant activ, utilizând cu uşurinţă mijloace coercitive.
Deşi mişcările religioase extremiste militante nu constituie singurul actor
nonstatal ale cărui activităţi contribuie la propagarea şi exacerbarea violenţei, mulţi
experţi consideră că ele au tendinţa să stimuleze anumite tipuri de activităţi
internaţionale destabilizatoare. Între altele, se evidenţiază iredentismul, adică tendinţa
unor grupuri etnice sau a unor grupări religioase de a revendica teritorii într-o zonă
adiacentă, care în unele cazuri a fost pierdută în favoarea unui alt stat care o deţine în
prezent. Pentru a îndeplini un asemenea obiectiv, de cele mai multe ori, este utilizată
forţa armată.
2.5. Criza economico-financiară
Criza economică mondială declanşată în 2008 reprezintă cel mai elocvent
exemplu de manifestare a efectelor globalizării în domeniul finanţelor mondiale.
Aceasta este una dintre cele mai mari ameninţări la adresa securităţii mondiale, cu un
puternic impact negativ asupra creşterii economice globale şi consecinţe politice,
strategice şi sociale.
Recesiunea economică generată de haosul din sistemul financiar a produs
panică pe piaţa interbancară, în cercurile de afaceri şi în mediul politic şi social.
Declanşată iniţial în Statele Unite, criza s-a extins foarte rapid în Europa Occidentală
şi, pe fundalul globalizării, s-a răspândit vertiginos în restul lumii.
Începuturile recesiunii s-au manifestat în criza creditelor ipotecare din Statele
Unite, care s-a propagat rapid la nivelul tuturor statelor şi a întregului sistem bancar,
culminând cu falimentul băncii de investiţii Lehman Brothers.
Ulterior, băncile centrale au fost nevoite să aloce sume uriaşe pentru a salva
alţi giganţi financiari, dar dificultăţile nu s-au oprit aici şi, rând pe rând, în 2009,
majoritatea economiilor din Europa, inclusiv Germania, Franţa sau Austria, au intrat
în recesiune.
Pe măsură ce recesiunea s-a instalat în toate ţările, populaţia şi companiile au
fost puternic afectate, consumul s-a prăbuşit, iar profiturile au scăzut rapid. Astfel,
efectele globalizării au făcut ca de la o criză a sectorului financiar-bancar privat să se
ajungă la o criză publică a statelor care nu au mai putut să îşi încaseze veniturile şi au
cheltuit prea mult, cel mai discutat caz fiind cel al Greciei.
Modul în care s-a declanşat şi dezvoltat această criză precum şi efectele pe care
aceasta le-a avut asupra economiei mondiale, a scos în evidenţă vulnerabilităţile lumii
actuale generate în special de fenomenul de globalizare.
2.6. Criminalitatea organizată
Transformările din economia globală şi politica internaţională de după
Războiul Rece au dat un impuls puternic activităţii criminale şi au consolidat
organizaţiile acesteia.
139